Scoţia va interveni împotriva Guvernului central al Marii Britanii în disputa judiciară pe tema modului de gestionare a procesului de ieşire din Uniunea Europeană, confirmă premierul scoţian, Nicola Sturgeon, citată de site-ul agenţiei Reuters.

"Activarea Articolului 50 pentru ieşirea din UE va afecta interesele regionale şi drepturile Scoţiei, privând Scoţia de drepturi şi libertăţi", a declarat Sturgeon.

"Recunosc şi respect drepturile Angliei şi Ţării Galilor de a părăsi Uniunea Europeană; nu încercăm să blocăm acest proces, dar dorinţele democratice din Scoţia pur şi simplu nu pot fi date la o parte. Parlamentul britanic trebuie să legifereze şi este necesară aprobarea Parlamentului Scoţiei pentru activarea Articolului 50 al Tratatului UE", subliniază Sturgeon.

Guvernul Scoţiei şi probabil ale altor naţiuni din cadrul Marii Britanii se vor alătura la instanţa supremă iniţiativei contra planului Londrei de gestionare a ieşirii din UE, a afirmat duminică activista Gina Miller, care a câştigat deja la Înalta Curte, denunţând tendinţele dictatoriale ale Guvernului May.

"Ne aşteptăm ca anumite guverne să ni se alăture", a declarat activista Gina Miller, un manager de investiţii care a câştigat deja disputa cu Guvernul Theresa May la Înalta Curte de Justiţie de la Londra, referindu-se la Guvernul Scoţiei şi, probabil, la cele ale Irlandei de Nord şi Ţării Galilor, entităţi care, alături de Anglia, alcătuiesc Marea Britanie. "Dar cazurile lor vor fi diferite de al nostru. Se vor concentra pe interesele particulare", a subliniat Gina Miller.

Activista britanică a subliniat că decizia Înaltei Curţi de Justiţie prin care Parlamentul trebuie consultat pe tema Brexit a împiedicat Guvernul Theresa May să se comporte în mod "dictatorial". "Guvernul merge în direcţia greşită. Decizia arată că (Theresa May - n.red.) nu poate recurge la clauza care se numeşte prerogativă regală, pentru că nu trăim într-un sistem dictatorial ieftin", a argumentat Gina Miller, o activistă în vârstă de 51 de ani născută în Guyana, dar care a crescut în Marea Britanie.

Curtea Supremă de Justiţie britanică va analiza în decembrie contestaţia Guvernului Theresa May depusă după decizia Înaltei Curţi de Justiţie.

La sesizarea Ginei Miller, Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu. Decizia judiciară riscă să întârzie sau chiar să blocheze intenţia Guvernului Theresa May de a declanşa procedura formală de scoatere a ţării din Uniunea Europeană. Theresa May este încrezătoare că decizia judiciară privind necesitatea aprobării de către Parlament a procedurii Brexit va fi anulată de instanţa supremă, transmiţându-le liderilor europeni că va respecta calendarul scoaterii ţării din Blocul comunitar. May a semnalat că va declanşa procedura de ieşire din UE prin invocarea Articolului 50 al Tratatului UE până în martie 2017.

Membri ai Guvernului de la Londra elaborează planuri pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, în contextul demisiei unui deputat conservator, Stephen Philips, care a acuzat Cabinetul Theresa May că, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, tinde spre politici de dreapta. Membrii Guvernului britanic pregătesc alegeri parlamentare anticipate după demisia parlamentarului conservator Stephen Philips ca protest faţă de gestionarea procesului de ieşire din Uniunea Europeană, au afirmat sâmbătă surse politice citate de cotidianul The Telegraph. După demisia deputatului Stephen Philips, colegi conservatori, cei mai mulţi eurofili, au ameninţat că ar putea renunţa la mandate pentru a intensifica presiunile asupra premierului Theresa May, ajunsă în funcţie fără votul Parlamentului după retragerea lui David Cameron ca reacţie la înfrângerea din referendumul pe tema Brexit.