Scriitorul Nicolae Breban candidează, alături de criticul literar Nicolae Manolescu şi scriitorii Ştefan Agopian şi Dan Mircea Cipariu, la funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR), alegerile urmînd să aibă loc pe 23 noiembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti.

Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei „Contemporanul”, editată de Fundaţia Culturală Ideea Europeană. Este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani. A debutat literar în revista „Viaţa studenţească”, în 1957. Opt ani mai tîrziu, Breban a publicat primul său roman, „Francisca\" (tradus în limbile bulgară şi rusă), distins cu Premiul „Ion Creangă\" al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul „În absenţa stăpînilor\", iar în 1968, „Animale bolnave\", premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-şef al revistei „România literară”. A semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent\", precum şi scenariul şi regia filmului „Printre colinele verzi\", o ecranizare a romanului „Animale bolnave\", inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes. În 1973, apare romanul „Îngerul de gips\", iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului „În absenţa stăpînilor\". Nicolae Breban a mai publicat volumele „Bunavestire\" (1977), „Don Juan\" (1981), piesele de teatru „Culoarul cu şoareci\" şi „Bătrîna doamnă şi fluturele\" (1981 - 1982, Paris), ediţia franceză a romanului „În absenţa stăpînilor\" (1983, Flammarion, Paris), „Drumul la zid\" (1984), versiunea franceză a romanului „Bunavestire\" (1985, Flammarion, Paris), „Pîndă şi seducţie\" (1991), volumul de versuri „Elegii parisiene\" (1992), trilogia „Amfitrion\" (1994) - „Demonii mărunţi\", „Procuratorii\", „Alberta\" -, „Riscul în cultură\" (1997), „Ziua şi noaptea\" (1998), „Stricte amintiri literare\" (2001), „Voinţa de putere\" (2001), „Sensul vieţii. Memorii I\" (2003), „Sensul vieţii. Memorii II\" (2004) şi „Sensul vieţii. Memorii III\" (2006).

Potrivit programului lui Breban, acesta îşi propune reorganizarea Uniunii Scriitorilor pentru întărirea vizibilităţii USR, dar şi reorganizarea librăriilor şi a punctelor de desfacere ce au fost în proprietatea uniunii. De asemenea, Breban îşi propune „optimizarea supra-structurii administrative a uniunii şi sprijinirea mai decisă a unei autonomii financiare a filialelor din toată ţara, înfiinţarea de cluburi, organizarea de conferinţe pe teme specifice, dar şi mai generale, cu dezbateri publice, care, odată cu prezenţa în librării şi în mass-media a cărţii literare clasice, dar şi contemporane să permită scriitorului de azi, activ, să-şi redobîndească importanţa şi prestigiul pierdut în ultimele decenii\".

Candidaţii la funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România îşi vor expune programele, pe larg, în cadrul Conferinţei Naţionale a USR, pe 23 noiembrie.

Societatea Scriitorilor Români (SSR) a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire pînă în martie 1949. USR a apărut în 1949, prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici, potrivit site-ului www.uniuneascriitorilor.ro. În conformitate cu statutul său, Uniunea Scriitorilor din România este o asociaţie profesională de creatori, fără scop lucrativ sau patrimonial, de utilitate publică, avînd ca scop sprijinirea şi apărarea literaturii, a intereselor profesionale, economice, sociale şi morale ale scriitorilor. Ea înfiinţează şi susţine edituri şi publicaţii, încurajează traduceri din şi în limba română, premiază creaţiile literare valoroase, pregăteşte şi promovează acte normative privind profesiunea de scriitor.

În prezent, USR cuprinde 2.400 de membri, care activează în cele 12 filiale regionale organizate în România şi în filiala Chişinău. În cadrul filialei Bucureşti, cunoscută sub numele de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, înfiinţată în martie 1972 şi care are 1.200 de membri, funcţionează şase secţii, după genurile literare.