După atâtea luări de poziţie pro şi contra demiterii, pe 29 iulie, a preşedintelui Băsescu, un document de extremă concizie şi plauzibilitate riscă să treacă neobservat. Deşi apare în ultimul moment, ca o concluzie implacabilă - sau poate tocmai de aceea. Este vorba de scrisoarea adresată de \"un grup de intelectuali români\" (deşi sintagma a fost deja demonetizată de mecle gen Patapievici şi Andrei Cornea) Preşedinţilor Consiliului European, Comisiei Europene şi Comisarului European pentru Afaceri Interne. Adică exact celor care, treziţi din letargie, s-au sesizat (abia) acum că-n România e dictatură şi nu-i democraţie!? Probabil, pe durata celor două mandate băsesciene, respectivii au lipsit din localitate... Scrisoarea este de o concizie şi o exhaustivitate extraordinare:

\"Suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Basescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene îşi exprimă poziţia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars.\" După care semnatarii enumeră câteva din adevărurile văzute strâmb de colegii de doctrină ai inculpatului Băsescu:

\"Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac POLITIC şi care are ca unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.\" Deci NU (nici) pe vremea lui Băsescu era independentă politic.

\"Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în fa?a Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci, în fapt, în faţa Preşedintelui, ca în Federa?ia Rusă. (...) În consecin?ă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat, de asemenea, în strictul respect al legii.

Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României ca mediator.

În 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca Preşedinte al României.

Preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numi?i de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de către Ministrul Justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.

Acum câteva zile, Preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea Preşedintelui, el i-a răspuns că NU, nu există. Articolul 95 al Constituţiei României este explicit şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfârşitul procesului. (...)

Preşedintele însuşi şi-a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcţionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală. (...)

Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului că societatea românească refuză intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani.\"

Orice alt comentariu este de prisos. Poate şi pentru reprezentanţii POLITICI, \"obiectivi\" şi \"dezinteresaţi\" ai Uniunii Europene.