Înflăcăratele scrisori de dragoste adresate de celebra cîntăreaţă franceză Edith Piaf, campionului de ciclism Louis Gérardin au fost vîndute joi, pentru suma de 67.000 de euro, în urma unei licitaţii organizate de casa Christie\'s din Paris. Acest lot de scrisori a fost achiziţionat prin telefon, de un cumpărător francez, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Cele 54 de scrisori, datînd din perioada 15 noiembrie 1951 - 18 septembrie 1952, au fost evaluate la un preţ cuprins între 60.000 şi 90.000 de euro.

Edith Piaf (1915 - 1963) a avut o relaţie foarte agitată cu Louis Gérardin (1912 - 1982), căruia i se spunea Toto, multiplu campion al Franţei la ciclism, în probele de viteză. Relaţia celor doi a început la doi ani după tragica dispariţie a pugilistului Marcel Cerdan, în octombrie 1949, potrivit reprezentanţilor casei Christie\'s. Relaţia lui Piaf cu Gérardin s-a încheiat în 1952, anul în care renumita cîntăreaţă s-a căsătorit cu Jacques Pill, la New York. Într-una dintre aceste scrisori, Edith Piaf, aflată pe atunci în turneu, îşi mărturisea dragostea pentru ciclistul francez: ”Chiar crezi, dragul meu adorat, că dacă te-aş considera la fel ca pe ceilalţi, atunci aş mai fi scos fotografia lui Marcel din ramă?” În aceste scrisori, cîntăreaţa vorbeşte despre dorinţa ei de a-şi schimba viaţa, de a se ”transforma”, de a se căsători, de a avea un copil: ”M-ai salvat la timp, în biserică am jurat că dacă vei veni, atunci nu mă voi mai atinge niciodată de alcool”.

Cîntăreaţa franceză Edith Piaf a consacrat genul şansonetă. Numele adevărat al artistei era Édith Gassion, însă şi-a luat pseudonimul Piaf (în argoul parizian înseamnă vrabie) cu ocazia debutului, în anul 1935. De origine modestă, fiică a cîntăreţei Line Marsa şi a acrobatului de circ Louis Gassion, Edith a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel într-o localitate din Normandia, mutîndu-se, mai tîrziu, în cartierul Belleville de la periferia Parisului. Prima apariţie în public a avut loc în cabaretul Le Gerny\'s de pe Champs-Élysées, dar primul său succes datează din 1937, cînd obţine un angajament la teatrul ABC din Paris. Dotată cu o voce capabilă de nuanţe infinite şi plină de dramatism, Édith Piaf a anticipat cu un deceniu sensul de rebeliune şi nelinişte care-i va caracteriza pe artiştii intelectuali de pe ”Rive gauche”, din care vor face parte Juliette Greco, Boris Vian, Roger Vadim. Odată lansată, atrage atenţia impresarului Raymond Asso, care o impune pe scenele pariziene. Jean Cocteau scrie pentru ea piesa de teatru ”Le Bel indifférent”. În timpul ocupaţiei germane are contacte cu mişcarea de Rezistenţă şi entuziasmează publicul cu melodiile ”Le vagabond”, ”Le chasseur de l\'Hôtel”, ”Les histoires de coeur”.

Edith Piaf a interpretat şi roluri în cîteva filme, dar succesul său s-a datorat în special cîntecelor rămase nemuritoare, ca ”Milord”, ”Hymne à l\'amour”, ”Les amants d\'un jour”, ”La vie en rose”. După o perioadă de depresie, provocată de moartea iubitului său, pugilistul Marcel Cerdan, cîntăreaţa a devenit celebră pe plan mondial, graţie cîntecului ”Non, je ne regrette rien”. O serie întreagă de reprezentanţi celebri ai genului muzical, precum Yves Montand, Charles Aznavour, Eddie Constantine, Georges Moustaki, au fost descoperiţi şi lansaţi de Edith Piaf.