Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă se caracterizează printr-un echilibru între operele de pictură şi cele de sculptură, în patrimoniul instituţiei fiind incluse lucrări emblematice, create de importanţi artişti plastici din perioada modernă şi contemporană. În periplul lor prin sălile muzeului, vizitatorii pot admira trei sculpturi realizate de plasticianul Ion Georgescu: “Actorul Mihail Pascaly”, “Aruncătorul cu lancea” şi “C. A. Rosetti”. Originalul lucrării “Actorul Mihail Pascaly” a fost realizat în anul 1882, iar în anul 1964, la comanda muzeului constănţean, a fost turnată, la Combinatul Fondului Plastic Bucureşti, o replică a sculpturii. De asemenea, în anul 1960 au fost executate şase copii în gips, care au fost repartizate unor mari muzee din ţară, printre care şi cel din Constanţa, astfel că, în patrimoniul Muzeului de Artă se află şi lucrarea din bronz, dar şi cea din gips, care însă nu este expusă.

Varianta originală a sculpturii “Aruncătorul cu lancea”, cunoscută şi sub denumirile “Aruncătorul de lance” sau “Endimion la vînătoare”, a fost realizată în anul 1884, iar din colecţia permanentă a instituţiei muzeale de la malul mării face parte o replică, lucrare creată după moartea plasticianului. În ceea ce priveşte sculptura “C. A. Rosetti”, aceasta a fost creată în anul 1887, din gips platinat, iar în anul 1966 a fost transferată de la Muzeul Naţional de Artă al României la muzeul constănţean.

Sculptorul Ion Georgescu (1856 - 1898) a fost elev al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe artiştii plastici Karl Storck - sculptură, Theodor Aman şi Gheorghe Tăttărescu - pictură. După absolvirea Şcolii de Belle-Arte, în anul 1877, plasticianul a plecat, cu bursă, la Paris, unde a rămas timp de cinci ani. În capitala Franţei, Ion Georgescu a participat la trei expoziţii, în cadrul cărora a prezentat prima sa lucrare de mari dimensiuni, “Izvorul”, dar şi sculpturile “Aruncătorul cu lance” şi “Copilă rugîndu-se” - care a fost distinsă cu “Menţiune onorabilă”. Artistul plastic a realizat, de-a lungul carierei artistice, numeroase lucrări de artă, printre acestea numărîndu-se monumentul funerar al Domniţei Bălaşa (1884), statuia lui Gheorghe Lazăr (1886), bustul lui Mihai Eminescu (1890) şi alegoriile “Justiţia” şi “Agricultura” pentru faţada Băncii Naţionale din Bucureşti. Tot în anul 1890, la Iaşi, a avut loc dezvelirea monumentului Gheorghe Asachi, iar un an mai tîrziu, Ion Georgescu a realizat medalionul “Mihai Eminescu” pentru mormîntul poetului de la Cimitirul Bellu.