„Capodoperele lui Anghel înseamnă drumul unei mari jertfe. Aşa s-au născut aceste opere pure, din flăcările unui rug necruţător, dintr-o acuitate a simţirii care transformă frumuseţea aproape într-o expiaţie: astfel au cristalizat, în aceste bronzuri, tăcerea şi visul, tăcerea astrală şi fiinţa impalpabilă a gîndurilor\", scria criticul de artă Dan Hăulică, în cartea „Gheorghe Anghel\" (Editura Meridiane, Bucureşti, 1966). Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanţa fac parte opt sculpturi, create de artistul plastic Gheorghe Anghel, printre care se numără „Cap de femeie\" (D-na M.), „Portret de copil\", „Portretul pictorului Theodor Pallady\" şi „Victorie\". Expresivitatea şi spiritualitatea fizionomiei lui Pallady din ultimii ani de viaţă l-au preocupat pe sculptorul Gheorghe Anghel, care a revenit asupra portretului în viziune bi şi tridimensională. Lucrarea „Portretul pictorului Theodor Pallady” a fost achiziţionată de Muzeul de Artă în anul 1966, din colecţia Mariei Mihalache, din Bucureşti.

Gheorghe Anghel (1904 - 1966) a frecventat Şcoala de Belle - Arte din Bucureşti, unde l-a avut ca profesor pe Dimitrie Paciurea, iar în 1958 a realizat bustul monumental al lui Mihai Eminescu, amplasat la Botoşani. Gheorghe Anghel a sculptat bustul savantului Emil Racoviţă, care, în 1965 a fost amplasat la staţiunea oceanografică din Banyuls-sur-Mer din Franţa, realizînd în acelaşi an şi statuia monumentală „Mihai Eminescu\", amplasată în faţa Ateneului Român. În acelaşi an în care s-a stins din viaţă, 1966, Petru Comarnescu a publicat monografia „Gh. D. Anghel\", iar cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la naşterea sculptorului (1979), Muzeul Naţional de Artă al României a organizat o expoziţie retrospectivă. Gheorghe Anghel a studiat şi desfăşurat o activitate creatoare la Paris, unde a vernisat şi expoziţii personale, dar în 1959 a fost distins cu titlul de maestru emerit al artei.