CARTOFII, ALIMENT DE LUX. Începutul de an a demonstrat clar că realitatea din piaţă nu se potriveşte absolut deloc cu cea din prognoze. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat ieri că inflaţia anuală a crescut la 7,6% în februarie, de la 6,99% în luna precedentă, după ce rata lunară s-a situat la 0,77%, pe fondul scumpirii alimentelor, în special a cartofilor. Inflaţia a depăşit lejer intervalul de variaţie de 7,2 - 7,5%, pe care îl estima guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. În februarie, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,76%, avansul fiind „ajutat” de legume (plus 8%). Cartofii s-au scumpit cel mai mult, cu peste 10%, continuând astfel trendul din 2010, când scumpirea a fost de 45%. Şi preţul pâinii, care a urcat cu 2,3%, a influenţat semnificativ inflaţia. Alte scumpiri notate de INS au fost la fructe (4,1%), ulei, făină, lapte şi zahăr (plus 2%). Singurele produse care s-au ieftinit au fost ouăle (-2,2%).

BNR, PREA OPTIMISTĂ. Cu aceste date în faţă, nici BNR nu mai este prea optimistă în ceea ce priveşte revenirea inflaţiei în intervalul ţintit, dar mizează totuşi pe o scădere a preţului petrolului, care să mai tempereze procesul inflaţionist şi să contracareze scumpirile constante ale alimentelor. Banca centrală a majorat prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,4%, la 3,6%, trendul de scădere urmând să înceapă în a doua jumătate a anului, când dispar primele efecte ale majorării TVA. Banca centrală a ratat însă cu eleganţă ţinta de inflaţie în ultimii cinci ani, aşa că ne putem aştepta la ce e mai rău. De altfel, analiştii nu sunt aşa de optimişti, cei de la Raiffeisen Bank spunând că inflaţia are mari şanse să treacă de 4,5%, la sfârşitul anului. „Dinamica inflaţiei din ultimele luni a suprins negativ, şocul pe partea de ofertă (creşteri de preţuri la alimente şi combustibili) fiind factorul principal al evoluţiei ratei inflaţiei. În aceste circumstanţe, prognoza din februarie a băncii centrale pare exagerat de optimistă. Există riscuri mari ca inflaţia să depăşească şi prognoza noastră, de 4,5%”, spun analiştii băncii.

APRECIEREA LEULUI, ARMA ANTI-INFLAŢIE. Ce urmează în continuare? BNR va încerca să combată inflaţia, iar cea mai simplă soluţie este menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 6,25%. În aceste condiţii, mult aşteptata relaxare a creditării are şanse infime să se producă în acest an. „Principala preocupare a băncii centrale va fi combaterea inflaţiei, chiar dacă şansele de a atinge ţinta propusă au scăzut dramatic. Se va miza pe stabilitatea cursului de schimb, dar este foarte probabil că leul să se aprecieze în continuare, pentru a tempera preţurile”, explică economiştii de la ING.