DISCUŢII COMPLICATE În cadrul reuniunii Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, Rusia nu s-a sfiit deloc să ridice în mai multe rânduri problema acordării de garanţii juridice privind scutul antirachetă, însă discuţiile au avut vedere în principal anumite garanţii politice. Există un dialog intens între NATO şi Rusia pe tema apărării antirachetă, atât la nivel politic, cât şi între experţi, dar şi în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Cum era de aşteptat discuţiile au părţi complicate, obiectivul fiind ca la summit-ul NATO de la Chicago să existe o înţelegere asupra modalităţii concrete de cooperare şi să se treacă la faza de implementare.

În ceea ce priveşte temerile şi obiecţiile ridicate de Moscova, ambasadorul României la NATO Sorin Ducaru a explicat că sunt chestiuni tehnice care pot fi reglate. Rusia nu va accepta niciodată ca radarele folosite în cadrul sistemului antirachetă al NATO să-i acopere teritoriul, a dat de înţeles, sâmbătă, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin. Potrivit acestuia, radarele pe care oficialii de la Washington vor să le amplaseze în Europa în cadrul scutului antirachetă vor avea o rază de acţiune suficient de mare pentru a permite americanilor să controleze întreaga parte europeană a Rusiei. Dmitri Rogozin declarase în luna mai că Rusia va coopera cu NATO doar la un proiect al unei reţele antirachetă comune, dar nu va lua parte la un scut antirachetă în Europa. Reprezentantul rus a mai spus că discuţiile dintre Rusia şi NATO nu se soldează cu niciun fel de rezultate, chiar dacă NATO spune că totul decurge bine.

MISIUNE DEFENSIVĂ La Bucureşti, subsecretarul de stat american Ellen Tauscher, care se va afla săptămâna viitoare la Moscova, a întări ideea că scutul antirachetă este exclusiv defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei, arătând că se bazează pe rachete SM-3, folosite de 25 de ani, care nu ating capacitatea ori viteza rachetelor balistice ruse. Oficialul american a respins însă posibilitatea ca SUA să ofere garanţii juridice Rusiei.

Rusia se opune desfăşurării sistemelor antirachetă în apropierea graniţelior sale, motivând că i-ar ameninţa forţa disuasivă a propriului arsenal. NATO spune că are nevoie de scut, care va fi desfăşurat în Mediterana, Polonia, România şi Turcia, pentru a contracara ameninţarea unui potenţial atac cu rachetă dinspre Orientul Mijlociu, cu precădere din Iran. Totodată, NATO susţine că nu poate lăsa apărarea propriului teritoriu în responsabilitatea Rusiei, la fel cum nici Moscovei nu i-ar conveni ca NATO să facă acelaşi lucru în cazul ei.

Sistemul antirachetă, ineficient

Reprezentanţi ai Franţei, Rusiei şi Ucrainei au formulat, sâmbătă, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene. Reprezentantul Ucrainei a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentarul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre. Preşedintele delegaţiei franceze la AP a NATO de la Bucureşti, Loic Bouvard, a respins afirmaţiile deputatului socialist Jean-Michel Boucheron privind ineficienţa sistemului antirachetă şi a asigurat că acestea nu reprezintă orientările de politică externă şi de apărare ale Franţei. Reacţia intervine după ce deputatul socialist francez Jean Michel Boucheron, vicepreşedintele AP a NATO, a declarat sâmbătă că, din punctul său de vedere, sistemul antirachetă propus de SUA în Europa, cu rachete interceptoare, este ineficient tehnic şi financiar.

Meniu vegetarian şi cadouri

Senatul României a pus la dispoziţie pentru AP a NATO Salonul Alb, unde s-au desfăşurat întâlniri bilaterale între membrii, şi sala de plen a Senatului, pentru sâmbătă şi duminică, unde au avut loc şedinţe ale comisiilor de specialitate. Participanţii la AP a NATO de la Bucureşti au mâncat la restaurantul Rustic de la Senat, produse vegetariene, în special pacheţele de primăvară şi legume, iar la felul principal piept de raţă şi peşte. Meniul solicitat pentru prânzul membrilor comisiilor de specialitate include un fel principal cu garnitură şi un desert. Consumaţia a fost plătită de fiecare în parte, ca doar pe vremuri de criză fondurile de protocol sunt primele tăiate. Au fost luate măsuri de securitate pentru verificarea alimentelor.

O reuniune care se respectă se termină nu numai cu o fotografie de familie, ci şi cu un cadou. Astfel, partenerii de viaţă ai participanţilor la AP NATO au primit, din partea Senatului României, câte un album intitulat “Old Romania”, cu imagini şi date istorice şi georgrafice despre ţara noastră. Senatul a mai organizat pentru partenerii delegaţilor la AP NATO o excursie la Castelul Peleş şi una, în funcţie de vreme, la Muzeul Satului sau la Muzeul Naţional de Artă, toţi participanţii urmând să asiste la un spectacolul “Don Quijote made in Romania”, la Opera Română. În baza protocolului încheiat între Senat şi Camera Deputaţilor, Senatului i-au revenit în principal sarcini legate de activităţile social-culturale.