Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a declarat, ieri, că România sprijină puternic ca la summit-ul NATO de la Lisabona, ce va avea loc în luna noiembrie, să se ia o decizie politică a Alianţei privind crearea scutului antirachetă al NATO. Oficialul român a făcut această declaraţie la seminarul privind situaţia securităţii internaţionale în perspectiva summit-ului de la Lisabona, organizat la Palatul Cotroceni de Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei prezidenţiale şi de IPP. În ceea ce priveşte tema apărării antirachetă, Bogdan Aurescu a precizat că în relaţia NATO-Rusia ar trebui să se construiască în baza experienţelor pozitive existente.

Aparent, scutul antirachetă nu este un subiect de dispută sau de controversă între NATO şi Rusia, ci că există un interes comun de a dezvolta acest subiect, fiind şi în interesul părţii ruse, în condiţiile în care există transparenţă din partea SUA şi a aliaţilor interesaţi în construcţia acestei abordări etapizate a apărării antirachetă în Europa. Secretarul de stat în MAE a apreciat că parteneriatul NATO-Rusia nu este numai un instrument reciproc avantajos, ci o necesitate şi trebuie înţeles de ambele părţi. În opinia sa, chiar dacă summit-ul de la Lisabona va fi unul al noului concept strategic NATO, pe agenda Alianţei vor figura şi alte subiecte importante. Bogdan Aurescu s-a arătat încrezător că summit-ul de la Lisabona nu va fi doar o întâlnire importantă pentru statele NATO, ci şi pentru Rusia, care este un partenerat strategic al Alianţei.

România aşteaptă cu mare interes reacţia Rusiei, care speră să fie pozitivă, el exprimându-şi, totodată, speranţa ca preşedintele Medvedev să poată să se alăture, la Lisabona, într-o discuţie utilă privind viitorul comun. De la înfiinţarea sa, Consiliul NATO-Rusia a evoluat, devenind un mecanism eficace de consens şi acţiuni comune, dar doar uneori, în condiţiile în care progresele au venit inegal, din cauza diferenţelor de ordin politic care au constituit obstacole în calea cooperării pragmatice, uneori. După criza din 2008 din Georgia, s-a putut constata o revigorare a relaţiei NATO-Rusia. În prezent, se lucrează la o analiză comună a ameninţărilor secolului XXI, ce va constitui baza pentru o fundamentare ulterioară a cooperării practice. De exemplu, proiectul NATO-Rusia de combatere a drogurilor în Afganistan şi Asia Centrală, lansat în 2005, este unul dintre cele mai de succes proiecte concrete elaborate în Consiliul NATO-Rusia, la care a contribuit şi România.NATO şi Rusia colaborează deja în ceea ce priveşte combaterea terorismului şi lupta împotriva pirateriei, rezultatele fiind bune, dar existând un potenţial de îmbunătăţire.