O delegaţie de negociatori americani condusă de asistentul secretarului de Stat al SUA Rose Gottemoeller era aşteptată să sosească, luni, la Moscova, pentru două zile de negocieri oficiale cu reprezentanţii ruşi pe marginea unui nou Tratat de Reducere a Armelor Strategice (START), care să înlocuiască acordul aflat în vigoare în prezent şi care va expira la 5 decembrie 2009. În pofida optimismului afişat de ambele părţi, se estimează că există foarte puţine şanse ca oficialii de la Moscova şi Washington să adopte un nou document înainte de termenul limită - decembrie 2009, deoarece Rusia va lega această chestiune de amplasarea în Europa a elementelor scutului american de apărare antirachetă.

Semnat în 1991, Tratatul de Reducere a Armelor Strategice (START 1) obligă Rusia şi SUA să îşi reducă numărul focoaselor nucleare la 6.000 fiecare şi pe cel al vehiculelor cu lansatoare, la 1.600 fiecare. În 2002, a fost încheiat la Moscova un acord suplimentar privind reducerea armelor strategice ofensive. Documentul, cunoscut sub denumirea de Tratatul de la Moscova, prevede diminuarea numărului de focoase la 1.700 pentru partea rusă, respectiv 2.200 pentru partea americană pînă în decembrie 2012. Conform unui raport dat publicităţii de Departamentul american de Stat în aprilie, la 1 ianuarie Rusia avea 3.909 focoase nucleare şi 814 vehicule cu lansatoare, inclusiv rachete balistice intercontinentale lansate de la sol (ICBM), rachete lansate de pe submarine (SLBM) şi bombardiere strategice. Acelaşi document arăta că SUA dispun de 5.576 focoase şi 1.198 de vehicule cu lansatoare.

Preşedintele Dmitri Medvedev a convenit cu omologul său american Barack Obama, la întîlnirea celor doi de la Londra, de la începutul lunii aprilie, începerea imediată a negocierilor privind încheierea unui nou tratat de reducere a armelor strategice. Autorităţile de la Moscova se aşteaptă ca SUA să accepte un nou acord care va restricţiona nu numai numărul focoaselor nucleare, dar va institui limite şi în privinţa tuturor tipurilor de vehicule de lansare existente. Rusia insistă în acelaşi timp şi asupra folosirii eficiente a mecanismelor şi procedurilor de control, pe care administraţia precedentă le-a ignorat, potrivit ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Pentru a respecta ambiţiosul termen-limită, cele două părţi au la dispoziţie cinci luni ca să depăşească divergenţele referitoare la modul de abordare a reducerii armelor, care include şi amplasarea de arme nucleare în spaţiu, precum şi aşa-numitele arsenale nucleare recuperabile (focoase de rezervă). Deocamdată, însă nu există niciun proiect de document, iar SUA nu şi-au prezentat încă propunerile scrise în această privinţă. Între timp, Kremlinul ar putea insista ca administraţia de la Washington să abandoneze planurile privind amplasarea în Polonia a zece interceptoare de rachete şi a unui radar în Cehia, înainte de încheierea unui nou acord de reducere a armelor strategice. Rusia susţine că scutul american antirachetă ar reprezenta o ameninţare la adresa securităţii ei naţionale.

Ca o concesie, Rusia a anunţat luni că nu exclude posibilitatea de a se alătura unor proiecte concrete din cadrul Parteneriatului Estic al UE. Declaraţia a fost făcută într-o teleconferinţă Bruxelles-Moscova, organizată de ambasadorul rus la UE Vladimir Cijov, în vederea pregătirii summit-ului UE – Rusia, ce va avea loc joi şi vineri la Habarovsk, în Siberia. Obiectivul Parteneriatului Estic este crearea unei cooperări dinamice între UE şi vecinii estici ai acesteia, respectiv Ucraina, Belarus, Georgia, R.Moldova, Azerbaidjan şi Armenia. Totodată, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov s-a arătat convins că relaţia dintre NATO şi Rusia ar putea deveni una dintre cele mai importante structuri de interacţiune în sfera de securitate euro-atlantică. Consiliul NATO-Rusia, creat la 28 mai 2002, în timpul summit-ului de la Roma, este un instrument diplomatic oficial pentru rezolvarea problemelor de securitate şi cooperarea în proiecte comune între cele două părţi.

Rusia rămîne însă fermă în ceea ce priveşte controlul asupra regiunilor separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. Oficialii ruşi au părăsit ieri cea de a cincea rundă de discuţii cu Georgia pe tema securităţii în Caucaz, organizate la Geneva după conflictul armat din august 2008. Rusia şi-a motivat retragerea de la negocieri din cauza absenţei reprezentanţilor Abhaziei, care anunţat întreruperea tratativelor încă de sîmbătă, din cauza unui diferend cu Naţiunile Unite. Imediat şi delegaţia osetă a părăsit discuţiile. La negocierile de la Genva, organizate sub egida UE, ONU şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), participă din luna octombrie reprezentanţi ruşi, georgieni, dar şi ai celor două regiuni separatiste susţinute de Moscova, Osetia de Sud şi Abhazia. Şeful delegaţiei ruse, adjunctul ministrului Afacerilor Externe Grigori Karasin a precizat pentru agenţia rusă Interfax că această retragere este temporară şi că nu exclude o revenire, marţi. Abhazii aşteaptă un raport al ONU privind statutul lor, care urmează să fie publicat în cursul zilei la New York. Aceştia au anunţat că prezenţa lor este condiţionată de acest raport, al cărui conţinut nu era cunoscut luni seară.