Rusia aşteaptă clarificări din partea SUA în legătură cu intenţia de a amplasa, în România, elemente ale apărării antirachetă, a declarat, vineri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că România a acceptat propunerea americană de amplasare a unor elemente ale scutului antirachetă. Un reprezentant al Departamentului de Stat a declarat că acestea vor deveni operaţionale până în 2015 şi au ca scop apărarea împotriva ameninţărilor venite din partea Iranului.

Majoritatea experţilor citaţi de presa internaţională cred că rachetele care ar urma să fie amplasate în România sunt mai puţin îngrijorătoare pentru Rusia decât cele prevăzute de planul lui George W. Bush, pentru Polonia. Într-o analiză intitulată “Sabia şi scutul: Înconjurarea Rusiei şi Chinei cu sisteme mobile de apărare antirachetă”, Centrul pentru Cercetare privind Globalizarea subliniază că scopul SUA este anihilarea capacităţilor de răspuns ale Rusiei şi Chinei. Cotidianul britanic “Financial Times” subliniază că o sursă americană a confirmat că preşedintele Obama i-a cerut lui Ellen Tauscher, cel mai important diplomat american pentru acorduri militare, să solicite Guvernului român să accepte amplasarea pe teritoriul său a unor interceptoare. Radio Netherlands subliniază că niciunul dintre planurile de scut antirachetă ale SUA nu a fost bine primit de Rusia, deşi Kremlinul a fost mult mai vehement faţă de planul lui Bush. Agenţia United Press International se concentrează pe surpriza creată de acest anunţ, referindu-se la o posibilă nemulţumire a Rusiei. Sofia Echo aminteşte de vizita vicepreşedintelui american, Joe Biden, în Cehia, Polonia şi România, în octombrie 2009, în care ar fi promovat planurile americane antirachetă. “Daily Telegraph” subliniază că amplasarea unor rachete cu rază de acţiune mai scurtă în România ar putea să nu genereze o reacţie foarte vehementă din partea Rusiei, dar noul plan antirachetă va fi folosit în continuare ca subiect de dispută între Moscova şi Washington. Deşi este un stat din fostul bloc estic, România nu se învecinează direct cu Rusia şi are avantajul de a fi mai apropiată de Iran decât Polonia, subliniază cotidianul britanic. Acceptarea în România a unor elemente ale scutului antirachetă ar prejudicia relaţiile ruso-americane şi negocierile privind tratatul START, consideră Giulietto Chiesa, politician italian şi parlamentar european. Rusia s-a referit de mai multe ori la planurile americane de apărare antirachetă, pe care le consideră un factor ce complică negocierile privind tratatul de reducere a armelor strategice STRAT, susţine şi Voice of America. Un oficial de rang înalt a respins sugestia potrivit căreia amplasarea scutului antirachetă ar prejudicia negocierile de dezarmare, afirmând că Washingtonul este foarte mulţumit de anunţul României. Potrivit postului de radio Vocea Rusiei, experţii cred că elementele scutului antirachetă din România nu reprezintă un pericol pentru Rusia.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a validat, vineri, o nouă doctrină militară, care plasează NATO în fruntea ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei. Textul doctrinei plasează pe primul loc în principalele pericole militare exterioare faptul că “NATO încearcă să îşi mondializeze funcţiunile, încălcând normele dreptului internaţional”. Documentul denunţă şi “apropierea de frontierele ruse a infrastructurii militare a ţărilor din NATO, mai ales prin extinderea blocului”. Printre alte pericole, doctrina este îngrijorată de “posibila dezvoltare a unui sistem strategic antirachetă şi dezvoltarea unor arme strategice convenţionale de înaltă precizie”. În cadrul doctrinei, Medvedev a adoptat şi politica rusă în materie de disuasiune nucleară până în 2020. “Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la arma nucleară în caz de atac nuclear sau cu alte arme de distrugere în masă împotriva sa sau a aliaţilor săi, precum şi în cazul unui atac cu armă convenţională împotriva Rusiei, dacă el ameninţă însăşi existenţa statului”, potrivit textului.