Unul din programele emblematice de apărare ale preşedintelui american, Barack Obama, scutul antirachetă ce urmează să apere SUA şi Europa de un atac iranian şi să aibă elemente în România, se confruntă cu întârzieri majore, depăşiri de buget şi probleme tehnologice, arată rapoarte guvernamentale. Rapoartele puse la punct de Departamentul Apărării şi o comisie a Congresului pun sub semnul întrebării un program ce se află în centrul planurilor americane de a apăra Europa şi un dosar politic sensibil atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu Rusia. Documentele arată că există probleme de construcţie a interceptorilor de rachete, radarele sunt subalimentate iar senzorii nu pot face distincţie între ogive şi alte obiecte.

Primul raport, realizat de Consiliul pentru Ştiinţa Apărării, un grup de consilieri al Departamentului Apărării, a fost dat publicităţii la sfârşitul anului trecut. Conchide că ”nu există obstacole fundamentale pentru sistemul european” dar atrage atenţia asupra unor probleme majore, fără a prezenta eventuale soluţii. Membrii Consiliului au refuzat să comenteze iar experţi independenţi, inclusiv un fost responsabil din Pentagon, Philip Coyle, au avertizat că problemele menţionate în raport necesită modificări substanţiale şi costisitoare. Cel de al doilea document, realizat de Biroul Congresului pentru responsabilitate guvernamentală, a fost dat publicităţii vineri. Unii republicani au apreciat că rapoartele confirmă că programul a fost proiectat în grabă, pentru a linişti temerile Rusiei, care a obiectat faţă de planurile precedente ale administraţiei Bush, fără a analiza suficient de atent cum vor funcţiona. Înainte de alegerile din noiembrie, republicanii îl prezintă pe Obama drept un lider slab, care capitulează repede în faţa cererilor altor naţiuni. Administraţia insistă însă că planurile, ce prevăd, în prima fază, instalarea de sisteme Aegis pe mare şi a unui radar mai puternic în Turcia, apoi transferul sistemelor Aegis în Polonia şi România, decurg normal. Însă primul dintre rapoarte arată că radarele Aegis au o rază de acţiune prea scurtă pentru a le permite interceptorilor să lovească ţinta. În plus, inginerii nu au putut demonstra că senzorii sistemului pot face diferenţa între un focos şi alte obiecte, precum o bucată dintr-o rachetă distrusă sau un focos fals. Mai mult, presiunile exercitate pentru a respecta programul stabilit pentru a doua fază a scutului - instalarea de interceptori tereştri până în 2015 - a determinat Departamentul Apărării să comande zeci de astfel de rachete, fără să fie clar cum vor funcţiona. Testele urmează să aibă loc abia anul viitor. Interceptorii pentru a treia etapă au întâmpinat probleme la motoare în timpul testelor şi este posibil să necesite o reproiectare.

ARMATA SUA AR VREA SĂ INSTALEZE SISTEMUL DIN ROMÂNIA ÎNAINTE DE A-L TESTA. Astfel, sistemul ar putea intefera cu reţeaua de telefonie mobile, de transmisie a datelor şi de emisie radio şi TV. Un purtător de cuvânt al Agenţiei americane pentru apărare antirachetă a spus că această ipoteză este în curs de verificare şi a dat asigurări că, dacă vor fi probleme, SUA le vor rezolva.