URMĂRIREA CONTINUĂ Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA) strânge un număr uriaş de imagini din comunicaţiile pe care le interceptează prin intermediul operaţiunilor sale de supraveghere, pentru a le folosi în programe sofisticate de recunoaştere facială. Informaţia a fost titrată de publicaţia ”The New York Times”. Încrederea agenţiei în tehnologia de recunoaştere facială a crescut în mod semnificativ în ultimii patru ani, în timp ce NSA s-a îndreptat către noi software pentru a exploata numeroasele imagini incluse în e-mail-uri, mesaje telefonice, reţele de socializare, videoconferinţe sau alte comunicaţii, potrivit unor documente secrete.

”NSA interceptează milioane de imagini pe zi, care se traduc într-un extraordinar potenţial neexploatat”, potrivit documentelor din anul 2011 obţinute de fostul consultant Edward Snowden. În timp ce altădată se concentra pe comunicaţii scrise şi verbale, NSA ia acum în considerare imaginile faciale, amprentele sau alte elemente de identificare la fel de importante pentru misiunea sa de urmărire a suspecţilor de terorism şi a altor ţinte ale serviciilor de informaţii. O prezentare Power Point a NSA din 2011, de exemplu, arată câteva fotografii cu un bărbat neidentificat, uneori cu barbă, alteori ras, în diferite cadre, alături de peste 20 de seturi de informaţii despre el, cum ar fi dacă a fost pe lista interdicţiilor de zbor a Administraţiei pentru Securitatea Transporturilor, statusul paşaportului sau al vizei sale, asociaţi cunoscuţi sau suspectaţi de legături teroriste şi comentarii despre el făcute de informatorii agenţiilor de informaţii americane.

FOTOGRAFII INTERCEPTATE Nu se ştie cu exactitate câte persoane din lume şi câţi americani ar fi fost vizaţi de aceste tehnici. Nici legile federale şi nici cele la nivel de stat nu ofeoră protecţie specifică pentru imaginile faciale. Având în vedere misiunile NSA de informaţii externe, multe dintre aceste imagini ar implica persoane din afara SUA ale căror date au fost adunate prin conectări la cablurile de transport, noduri de internet şi transmisiuni prin satelit. Deoarece agenţia consideră imaginile o formă de conţinut de comunicare, NSA ar trebui să ceară aprobarea unui tribunal, pentru imaginile americanilor colectate prin programele sale de supraveghere, la fel ca pentru citirea e-mail-urilor lor sau interceptarea conversaţiilor telefonice. Comunicaţiile internaţionale în care un american ar putea trimite o imagine cuiva urmărit de agenţie peste graniţă ar putea fi scutite de aceste prevederi.

Apărătorii libertăţilor civile şi alţi critici sunt îngrijoraţi că îmbunătăţirea tehnologiei folosite de Guvern şi industrie ar putea afecta viaţa privată. ”Recunoaşterea facială poate fi foarte invazivă”, a declarat Alessandro Acquisti, cercetător în tehnologia recunoaşterii faciale la Universitatea Carnegie Mellon. ”Încă sunt limitări tehnice în această privinţă, dar puterea folosirii computerelor creşte, bazele de date cresc, iar algoritmii continuă să se îmbunătăţească”.

ŞTERGEREA TRECUTULUI DIGITAL Activitatea digitală a unei persoane poate deveni, în timp, jenantă şi, date fiind şi practicile de stocare a metadadelor, sunt mulţi care se gândesc tot mai serios la posibilitatea de a-şi şterge trecutul digital. De exemplu, Google a primit, vineri, 12.000 de cereri ale internauţilor europeni pentru a le fi şters trecutul digital. Pentru a se conforma unei decizii a justiţiei europene de la jumătatea lunii mai, Google, cel mai important site mondial de căutare pe internet, a lansat, joi, un formular online accesibil europenilor prin care le permite să solicite ştergerea rezultatelor lor de căutare.

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis, pe 13 mai, că motoarele de căutare vor trebui să şteargă anumite informaţii la cererea unui utilizator, în cazul în care acestea îi lezează onoarea. Respectiva decizie a stârnit reacţii atât în presa europeană, cât şi în cea americană. Cererile solicitanţilor vor fi examinate individual şi nu vor fi tratate în mod automat. Google nu a făcut estimări privind perioada de timp cât va dura ştergerea acestor date, subliniind că acest lucru depinde de cât de bine întemeiate sunt cererile.