Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii “Ovidius” din Constanţa (UOC) găzduieşte în aceste zile a doua Conferinţă Internaţională a Proiectului “Marea Neagră şi porturile sale. Secolele XVIII-XX”, cu tema “Dezvoltarea economică şi socială a oraşelor-porturi de pe litoralul vestic al Mării Negre. Sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XX-lea”. Seria de conferinţe organizate pentru prezentarea rezultatelor cercetărilor istorice a început în septembrie anul trecut, la Odesa, şi va fi continuată la Istanbul, în octombrie 2014, iar proiectul se va încheia în septembrie 2015, cu ultima conferinţă, susţinută în Corfu. Proiectul este iniţiat de Universitatea Ioniană din Corfu şi Institutul pentru Studii Mediteraneene din Creta şi urmăreşte studierea istoriei, civilizaţiei şi dezvoltării comerciale ale zonei Mării Negre, având ca parteneri mai multe universităţi şi centre de cercetare din Grecia, Turcia, România, Bulgaria. La conferinţa de la Constanţa participă 22 de cadre didactice şi cercetători care vor aborda teme precum economie, dezvoltare regională şi arhitecturală a oraşelor, relaţii comerciale în zona estului Mării Mediterane şi a Mării Negre. “UOC a fost invitată să se alăture acestei conferinţe de către prodecanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi (UDJG), prof. Constantin Ardeleanu, şi credem că demonstrează capacitatea noastră de a fi parte din acest proiect”, a declarat decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a UOC, prof. Emanuel Plopeanu. Conferinţa continuă şi astăzi, la UOC, cu discuţii despre navigaţia pe Dunăre, care se vor finaliza cu o excursie în partea veche a oraşului nostru şi în Portul Constanţa, iar de mâine, cercetătorii vor pleca într-o vizită tematică la Varna, unde îi vor întâlni pe colegii bulgari care nu au putut fi prezenţi în România. Coordonatorul proiectului, prof. Gelina Harlaftis, de la Universitatea Ioniană din Corfu, a spus că a observat că existau puţine date referitoare la porturile de la Marea Neagră şi a constatat că nu exista o cooperare între state, aşa că, prin acest proiect, a dorit să stabilească legături interculturale între statele care s-au dezvoltat în jurul aceleiaşi resurse: Marea Neagră. “Am fost surprinsă să aflu că există arhive pline de informaţii la fiecare dintre ţările din jurul mării, care nu au fost valorificate până la acest proiect. Reuşim să completăm golul de informaţii astfel”, a spus prof. Harlaftis. România are în arhive informaţii referitoare la vechile porturi din Galaţi, Brăila, Sulina, Chilia, care au fost valorificate de cei doi profesori români de la UDJG prinşi în proiect. “Colaborăm bine cu profesori de la UOC, cu cercetători de la Arhiva Judeţeană Constanţa şi de la Muzeul Marinei Române, pentru a analiza cât de bine au fost integrate porturile româneşti în porturile Europei Occidentale, atât cu documente care se găsesc în România, cât şi din alte regiuni, datorită acestui proiect”, a spus prof. Ardeleanu.