Premiile Nobel au apărut din dorinţa savantului şi industriaşului Alfred Nobel (1833 - 1896) de a dona veniturile anuale ale imensei sale averi unor personalităţi, pentru servicii aduse umanităţii. Inventatorul dinamitei a stipulat acest lucru în testamentul său, redactat la Paris, cu un an înainte de moartea sa, în 1895. Aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze au fost alocate creării Fundaţiei Nobel, care, graţie unor manageri eficienţi, au devenit, în prezent, aproximativ 1,5 miliarde de coroane (162 de milioane de euro). Fundaţia este independentă de societăţile care poartă numele lui Nobel şi în prezent. Fiecare premiu Nobel valorează zece milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), sumă care se împarte între laureaţi, dacă sînt mai mulţi.

Cel mai vîrstnic laureat al premiului Nobel este americanul de origine rusă Leonid Hurwicz. Acesta a obţinut, la 90 de ani, premiul Nobel pentru Economie, în 2007. Cercetătorul a murit cîteva luni mai tîrziu, în iunie 2008. Rusul Vitali Ginzburg, laureat la categoria Fizică în 2003, este cel mai în vîrstă laureat al premiului Nobel, încă în viaţă. Pe 4 octombrie 2008, acesta şi-a sărbătorit a 92-a aniversare. Este urmat în top de americanul William Knowles, deţinător al premiului Nobel pentru Chimie în 2001, de 91 de ani, cu două săptămîni mai bătrîn decît John Fenn, deţinător tot al premiului pentru Chimie dar în 2002. Romanciera britanică Doris Lessing, în vîrstă de 88 de ani, a fost, în 2007, laureata cea mai în vîrstă a premiului Nobel pentru Literatură. Din 1901, anul în care au fost pentru prima dată atribuite premiile Nobel, 34 de femei au fost recompensate cu această distincţie, faţă de 733 de bărbaţi. Doris Lessing a fost singura femeie din lotul de laureaţi ai anului 2007.

De la crearea premiilor pînă în 1968, nicio femeie nu a primit premiul Nobel pentru Economie. În ultimii zece ani, două femei au primit premiul Nobel pentru Literatură şi trei au primit Nobelul pentru Pace. Nicio femeie nu a primit Nobelul pentru Fizică din 1963, în timp ce ultima oară cînd o femeie a primit un Nobel pentru Chimie a fost în 1964. Britanicul Lawrence Bragg, laureat pentru Fizică în 1915, avea doar 25 de ani cînd a primit premiul şi rămîne cel mai tînăr laureat din istoria Nobel. În top urmează germanul Werner Karl Heinsenberg, laureat pentru Fizică în 1932, la 31 de ani. Scriitorul britanic Rudyard Kipling este cel mai tînăr laureat al premiului Nobel pentru Literatură, avînd 42 de ani cînd a fost recompensat, în 1907. Şase laureaţi au refuzat premiul. Ultimii doi, singurii care şi-au manifestat indignarea, au fost scriitorul francez Jean-Paul Sartre, cîştigător al premiului pentru Literatură în 1964 şi premierul vietnamez, Le Duc Tho, care a refuzat să împartă premiul Nobel pentru Pace în 1973 cu americanul Henry Kissinger.

Criza financiară ar putea avea efect chiar şi asupra alegerii laureatului Nobel pentru Economie, în ciuda faptului că atribuirea distincţiei nu este, în principiu, conjucturală ori ideologică. O serie de observatori ai Nobelului estimează că premiul va fi oferit unui economist care a contribuit la clarificarea cauzelor tumultului financiar global. Astfel, premiul va premia, pentru prima dată în ultimii zece ani, contribuţia în domeniul financiar. O altă opţiune ar fi aceea de a premia cercetările interdisciplinare, care utilizează datele psihologiei în ştiinţele economice, mai exact, cercetările privind comportamentul de consum şi cel al investitorilor. Nobelul pentru Economie va fi anunţat pe 13 octombrie, fiind ultimul premiu anunţat pentru anul 2008.