Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, vrea să relanseze proiectul centralei nucleare de la Belene în condiţiile în care Guvernul de la Sofia susţine că nu poate ţine pasul cu cererea de electricitate în alt fel, informează Bloomberg, potrivit agerpres.ro. Ţara vecină intenţionează ca, la începutul anului următor, să invite investitorii să depună oferte pentru a construi o centrală nucleară cu o capacitate de 2.000 de Megawaţi la un cost plafonat la 10 miliarde de euro. Drept stimulente, autorităţile de la Sofia vor oferi blocuri de apartamente neocupate, fundaţiile viitoarelor reactoare care au fost deja construite şi două reactoare nucleare de fabricaţie sovietică care nu au fost utilizate niciodată. "Acest proiect este un dosar nerezolvat care afectează sectorul electricităţii din Bulgaria de o lungă perioadă de timp. Însă în prezent situaţia este una diferită", susţine ministrul Energiei, Temenuzhka Petkova. La fel ca şi în cazul altor proiecte de centrale nucleare există o opoziţie faţă de centrala nucleară de la Belene şi, având în vedere istoricul Bulgariei, foarte mult scepticism faţă de promisiunile autorităţilor că acest proiect nu va afecta bugetul statului sau pe contribuabili. Opinia generală a locuitorilor din regiune, a analiştilor, economiştilor şi chiar a unor parlamentari bulgari este că acest proiect nu va funcţiona. Şi dacă va fi pus în funcţiune, centrala de la Belene va fi în beneficiul Rusiei care încearcă să îşi crească influenţa în Bulgaria.

Centrul pentru Studiul Democraţiei din Sofia susţine că Bulgaria nu va avea nevoie de noi capacităţi energetice timp de aproape trei decenii iar centrala de la Belene va genera pierderi de aproape 4,5 miliarde euro până în 2050. "Principalul motiv pentru a nu construi această centrală este că va fi extrem de costisitoare şi nu va putea oferi preţuri competitive. La un anumit moment va deveni un activ nefolositor fără niciun rol real în sistemul energetic", susţine Martin Vladimirov, analist la Centrul pentru Studiul Democraţiei din Sofia. În schimb, Guvernul de la Sofia susţine că în condiţiile în care UE face presiuni pentru reducerea emisiilor de CO2 cu 30% până în 2030, Bulgaria are nevoie, mai mult ca niciodată, de o a doua centrală nucleară. Bulgaria respectă de mai mulţi ani ţintele privind utilizarea energiilor regenerabile propuse pentru anul 2020. Aproximativ 19% din electricitatea consumată este produsă din surse regenerabile, comparativ cu o medie de 17% în UE. Pe de altă parte, Bulgaria foloseşte şi cărbune în unele din cele mai poluante termocentrale ale Europei pentru a genera 46% din electricitatea consumată, iar acest procent creşte în timpul iernii.

Energia eoliană şi fotovoltaică nu sunt surse de încredere pentru producţia continuă de electricitate, subliniază ministrul Energiei, Temenuzhka Petkova. Guvernul de la Sofia trebuie să garanteze producţia de electricitate pe termen lung iar acest lucru se poate realiza numai prin energie nucleară, apreciază Petkova. "Regenerabilele sunt o oportunitate grozavă dar nu sunt capacităţi de bază. Ele nu pot garanta securitatea noastră energetică deoarece variază în funcţiile de condiţiile naturale", spune ministrul bulgar al Energiei.

Chiar dacă Guvernul bulgar continuă să îşi menţină estimările de costuri, majoritatea analiştilor avertizează că depăşirile de costuri sunt ceva normal în industria energiei nucleare. Din cauza acestor estimări de costuri dar şi a condiţiilor stricte care vor scuti Bulgaria de orice responsabilităţi financiare, numărul potenţialilor investitori va fi limitat doar la companii din Rusia şi Asia. Atât grupul chinez China National Nuclear Corp. cât şi cel sud-coreean Korea Hydro & Nuclear Power Co. şi-au exprimat interesul pentru centrala de la Belene. "Guvernul bulgar nu vrea să ofere garanţii de preţ şi, din păcate, ai nevoie de aceste garanţii pentru a putea susţine dezvoltarea energiei nucleare", spune Elchin Mammadov, analist la Bloomberg Intelligence care este pesimist cu privire la dezvoltarea de noi proiecte în domeniul energiei nucleare. "Este prea riscant şi prea scump pentru o companie privată să finanţeze un astfel de proiect", adaugă analistul.