Societatea de Geografie din România solicită, în urma rezultatelor testelor PISA, reintroducerea geografiei ca disciplină la examenul de Evaluare Naţională şi ca probă obligatorie la examenul de Bacalaureat la toate profilele. „Rezultatele testelor PISA 2018 au dovedit teoretizarea excesivă a conţinuturilor, o centrare a învăţării pe achiziţii şi nu pe dezvoltarea competenţelor integrate, Geografia, în sfera ştiinţelor, având clar scopul şi instrumentele conectării învăţării la aspectele practice - de orientare în spaţiu, timp, de conectare cu realităţile lumii contemporane cu provocări globale sau raportate la arii, regiuni (climatice, politice, sociale, etc.), cărora tinerii vor trebui să le facă faţă în viitor”, se arată într-o luare de poziţie a Societăţii de Geografie din România.

În viziunea reprezentanţilor societăţii, în învăţământul gimnazial şi liceal, geografia a fost trecută în umbră, aspect care poate duce, în timp, la diminuarea capacităţii tinerilor de a manifesta respect pentru diversitatea naturală, integritatea şi originalitatea peisajelor geografice, respect pentru biodiversitate, problematici abordate şi în testele PISA. În aceste condiţii, Societatea de Geografie din România solicită: desfiinţarea ariilor curriculare; integrarea Geografiei ca făcând parte din domeniul Ştiinţe (atestat printre altele şi de testele PISA) aşa cum este cazul în mediul universitar; reintroducerea Geografiei ca disciplină la examenul de evaluare naţională; reintroducerea Geografiei ca disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat la toate filierele şi profilurile. „Este foarte importantă poziţionarea Geografiei, ca ştiinţă, în domeniul de competenţe „Matematică şi Ştiinţe”, deoarece testele din domeniul ştiinţelor sunt diferite de testele care vizează istoria, religia şi disciplinele socio-umane, discipline care acum, în România, sunt poziţionate, împreună, în aria curriculară „Om şi Societate”, se mai precizează în luarea de poziţie a Societăţii.

Potrivit sursei citate, profesorii de Geografie din România asigură opinia publică şi factorii de decizie din Ministerul Educaţiei şi Cercetării că schimbările solicitate vor conduce la rezultate superioare obţinute de România atât la testele naţionale (clasele II, IV, VI), cât şi la cele internaţionale, respectiv PISA. În urma acestor rezultate, se apreciază că gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.