Centrul de Resurse Juridice, organizație non-guvernamentală care activează în domeniul juridic, cere procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public și SRI. Solicitarea vine după ce Parchetul General a făcut precizări referitoare la acest subiect. "Ni se spune că „încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI. Vă rugăm să precizaţi care era cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale. Centrul de Resurse Juridice consideră că nu exista un astfel de cadru normativ. Vă rugăm să nu vă referiţi la Hotărâri CSAT, pentru că, aşa cum bine ştiţi, acestea nu sunt publicate în „Monitorul Oficial“. De asemenea, acestea nu se pot adăuga la lege", susține Centrul de Resurse Juridice într-un comunicat de presă.

De asemenea, în legătură cu precizările făcute de Parchet, conform cărora ofițerii serviciilor de informații nu au desfășurat activități de urmărire penală, atribuția lor fiind de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanță, organizația atrage atenția "asupra considerentelor Curţii Constituţionale din Decizia nr. 51/2016, obligatorii, conform cărora metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă (§ 31), acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfășurat activități de urmărire penală".

Centrul de Resurse juridice susține că sunt false susținerile Parchetului, potrivit cărora "atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu - montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu - filaje)", precizând că "mijloacele de probă, adică procesele-verbale de redare a celor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, erau realizate şi de către ofiţeri SRI".

Într-un comunicat de presă transmis miercuri, instituţia precizează că protocolul şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competență. Precizările au fost făcute după ce în ședinta CSM din 18 ianuarie Augustin Lazăr a declarat că a existat un protocol privind echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii. "A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înşusit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă", a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM.

Procurorul general al României a explicat că discuţia din CSM a avut loc ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unor informaţii potrivit căror s-ar fi format comisii mixte între procurori şi angajaţii serviciilor de informaţii. Lazăr a confirmat existenţa unui protocol între Ministerul Public şi SRI, menţionând că acesta a funcţionat legal.

"Instituţiile lucrează pe bază de protocol. Acest protocol este înregistrat la secret. Nu putem discuta despre acest protocol decât că nu mai funcţionează pentru că a intervenit între timp decizia CCR. Anchetele dintotdeauna au fost făcute de procurori şi de ofiţerii de poliţie judiciară. Nu se poate înţelege cum putea să facă un ofiţer, nici eu nu am înţeles despre ce se speculează în media, că nişte ofiţeri de informaţii ar fi făcut anchete în locul poliţistului sau procurorului, în afară de asistenţa tehnică pe care SRI era abilitat să o asigure pentru supravegherea tehnică, aşa cum se făcea înainte de SRI. Era singura contribuţie tehnică pe care SRI putea să o aibă, că ei aveau instrumentele de făcut supravegherea tehnică. A funcţionat (n.r. protocolul) în condiţiile legii şi întotdeauna între instituţii există protocoale pentru a stabili regulile după care funcţionează. Tot timpul au existat şi vor exista protocoale între instituţii, că sunt nişte reguli pentru ca cei care sunt membri ai acelor instituţii să coopereze interinstituţional numai după acele reguli şi nu cum cred ei de cuviinţă. Nu am înţeles ce fel de comisii mixte, pentru că s-a vorbit în presă despre nişte comisii mixte şi nişte lucruri ciudate pe care nici eu nu le-am înţeles. Protocolul nu prevedea niciun fel de comisii mixte şi mi-am exprimat şi eu nedumerirea că nu se putea face o astfel de comisie pentru că ancheta poate fi făcută doar de poliţişti şi procurori", a declarat Augustin Lazăr.

Discuțiile din CSM au avut loc ca urmare a unui comunicat de presă transmis de Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJR) la care era ataşat răspunsul CSAT la o solicitare din 2016 a Uniunii privind hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu Justiţia. UNJR spunea că, în privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.