Veste alarmistă de la agenţia internaţională de rating Standard&Poor’s (S&P): România riscă îngheţarea sau chiar anularea fondurilor UE, de către Comisia Europeană, în lipsa unor progrese în reformele post-aderare, în domenii precum siguranţa alimentelor, administrarea fondurilor pentru agricultură, reforma judiciară şi combaterea corupţiei. Aşadar, România are toate şansele să calce pe urmele deja sancţionatei Bulgarii, care, în iunie 2008, s-a ales cu suspendarea a 88 milioane euro pentru “fraudomanie” în sistemul de atribuire a banilor europeni. În urma aderării României la UE, Comisia Europeană a evaluat periodic progresele înregistrate de ţara noastră, cel mai recent raport în acest sens fiind publicat în iulie 2008. Raportul a constatat unele progrese, în anumite domenii, dar CE consideră că acestea sînt insuficiente, notează agenţia de evaluare financiară. Autorităţile române au început pregătirea unor strategii pentru rezolvarea problemelor dar, avînd în vedere climatul politic fragmentat, aplicarea acestora reprezintă un motiv de îngrijorare, potrivit S&P. Progresele, în special cele referitoare la cazurile de corupţie, depind de voinţa noului guvern. În caz contrar, S&P avertizează că îngheţarea şi anularea ulterioară a fondurilor europene este foarte probabilă.

80 milioane euro absorbiţi

Reamintim că CE a constatat, în cazul României, absorbţia, în condiţii de nereguli şi fraude, a 80 de milioane euro, în ultimii trei ani. Demascarea corupţiei s-a datorat sistemului de control român al fondurilor europene, reprezentat prin Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF, înfiinţat în 2005), inexistent în cazul bulgarilor. Agenţiile de implementare au fost informate şi s-a recuperat pe cale administrativă suma infimă de aproape 4 milioane euro. Procedurile de recuperare sînt încă în derulare, 139 de dosare suspectate de fraudă aflîndu-se la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în iulie 2008, cînd CE a publicat raportul periodic de evaluare a absorbţiei fondurilor comunitare. Dintre acestea, Parchetul a soluţionat aproape o treime, iar 52 persoane au fost trimise în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (CE). În cinci cauze penale, instanţele judecătoreşti de fond au pronunţat condamnări cu pedepse ce ajung pînă la 10 ani de închisoare. Regulile europene sînt clare, banii nu vin gratuit şi beneficiarii trebuie să dea socoteală. Cazurile-problemă subminează nu doar capacitatea ţării de utilizare eficientă a fondurilor europene, dar şi perspectiva alocărilor viitoare de fonduri din bugetul comunitar.

România, creştere economică de 0,8% şi deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2009

Odată cu avertismentul de suprimare a fondurilor europene pentru România, agenţia S&P estimează că ţara noastră va înregistra în acest an o creştere economică de 0,8%, un deficit bugetar de 6,2% din PIB, o inflaţie medie de 5,3% şi un deficit de cont curent de 10,6% din PIB, se arată într-un raport al instituţiei citate. Experţii S&P consideră că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 7,3%, un deficit bugetar de 5,3% din PIB, o inflaţie medie de 7,9% şi un deficit de cont curent de 13,5% din PIB. Economia României s-a supraîncălzit şi supra-îndatorat, din cauza avansului ridicat al creditului neguvernamental. S&P arată că majorarea rapidă a cererii locale a contribuit la presiuni ridicate asupra salariilor şi la adîncirea deficitului de cont curent la 14% din PIB, în 2007, prin majorarea importurilor. \"Ca şi în restul regiunii, creşterea economică a României a fost alimentată de cererea internă, susţinută de expansiunea rapidă a creditului, ceea ce a dus la explozia consumului şi a investiţiilor, dar şi la supraîndatorare şi supraîncălzire\", potrivit raportului S&P. Referitor la deficitul bugetar, S&P previzionează că indicatorul va continua să se majoreze în acest an, în lipsa schimbării politicii şi în contextul înrăutăţirii rapide a perspectivelor economice. România rsică mult în acest an din cauza datoriei private în creştere, a dependenţei de finanţarea externă tot mai incertă, notează S&P, subliniind că “autorităţile române nu au luat măsuri în legătură cu aceste dificultăţi economice în creştere”.