UE îşi lansează azi serviciul de acţiune externă, care va trebui să asigure o mai bună reprezentare a UE la nivel internaţional, dar evenimentul va fi umbrit de greva diplomaţilor italieni, organizată în aceeaşi zi pentru a denunţa reducerile bugetare. Italienii nu sunt însă singurii care protestează, nemulţumiţi fiind şi diplomaţii de la Paris, unde doi foşti miniştri ai Afacerilor Externe au denunţat recent o slăbire a poziţiei Ministerului. Proteste ar putea fi înregistrate şi în Olanda, Suedia şi Bulgaria, care îşi vor închide mai multe ambasade şi consulate în întreaga lume, din motive bugetare, situaţie care se poate repeta şi în alte ţări membre UE.

Toate guvernele din ţările UE s-au angajat să opereze reduceri bugetare, iar măsurile de austeritate ajung să vizeze şi domenii unde protestele sunt neobişnuite. Astfel se explică surpriza creată de decizia diplomaţilor italieni de a intra în grevă în ziua în care ministrul lor, Franco Frattini, merge la Bruxelles pentru a lansa împreună cu omologii săi noul corp diplomatic european. Diplomaţii italieni şi-au exprimat temerile faţă de paralizia funcţională progresivă a ministerului şi a celor peste 300 de birouri ale sale din întreaga lume, prin aplicarea unui proiect de îngheţare pe trei ani a salariilor funcţionarilor şi de reducere cu 10% a bugetelor ministerelor. În timp ce guvernele naţionale iau măsuri de austeritate, diplomaţia UE creşte în importanţă. După crearea noului serviciu european de acţiune externă, şefa diplomaţiei UE, baroneasa Catherine Ashton, urmează să anunţe numele şefilor celor 30 de reprezentanţe UE în străinătate, printre care se numără şi posturile de reprezentant în China, Brazilia, Argentina şi la Naţiunile Unite. Acest ultim post ar urma să fie ocupat de un spaniol, potrivit unor surse diplomatice. Zece posturi urmează să revină unor diplomaţi din ţările UE şi 20 vor fi oferite unor funcţionari de la Bruxelles, din Consiliul UE, care reprezintă statele şi Comisia Europeană. Jose Manuel Barroso a anticipat mişcarea, numind în 2009 un apropiat al său într-un post la Washington.

Catherine Ashton doreşte ca serviciul său să fie operaţional de la începutul lunii decembrie, când se împlineşte un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi când ar trebui să fie deja desemnaţi zece dintre cei mai importanţi membri ai conducerii serviciului extern. Franţa speră să poată obţine postul de secretar general, unde intenţionează să-l promoveze pe Pierre Vimont, actualul ambasador la Washington. În unele cazuri, reprezentanţele UE ar urma să înlocuiască în final ambasadele statelor membre, ceea ce, conform unor surse europene, ar reprezenta o adevărată valoare adăugată pentru ţările mici din UE. Pe de altă parte, ţările mari nu vor ca diplomaţiile lor naţionale să piardă din importanţă în favoarea unei diplomaţii europene. Serviciul diplomatic european nu va îndeplini aceeaşi funcţie pe care o are Ministerul Afacerilor Externe, au apreciat doi foşti şefi ai diplomaţiei franceze, Alain Juppe (1993-1995) şi Hubert Vedrine (1997-2002).