Membrii prezidiului Academiei Române se vor întruni, joi, într-o şedinţă cu cei 14 şefi de secţii ale instituţiei şi preşedinţii filialelor Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, pentru a stabili dacă pe 2 septembrie, în Adunarea Generală, se va discuta şi vota fiecare amendament în parte al Legii 752/2001, privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Potrivit fostului președinte al înaltului for cultural-științific, chimistul Ionel Haiduc, principala propunere în proiectul de modificare a Legii Academiei Române este cea referitoare la dreptul de iniţiativă legislativă al instituției.
„ACADEMIA ESTE, CA ŞI BISERICA, O INSTITUŢIE CENTRALĂ A STATULUI ROMÂN”
Proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Academiei Române, aflat în lucru de câteva luni şi realizat de preşedintele Ionel-Valentin Vlad, poate fi consultat doar de membrii înaltului for cultural-științific. „Este un proiect care poate fi îmbunătăţit. Academia este, ca şi Biserica, o instituţie centrală a statului român”, a spus Răzvan Theodorescu pentru agenţia de presă News.
„Este un proiect făcut de actuala conducere, prin care preşedintele vrea să modifice funcţionarea. Va fi discutat joi şi vrea să aducă mai multe modificări. Este prematur să vorbim despre el. Sunt mai multe propuneri. Este foarte discutabil”, a spus și academicianul Eugen Simion.
Șeful secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Dan Berindei, a mărturisit că este de acord cu modificările, însă o parte dintre cele propuse trebuie să intre în regulament, să fie adăugate la statut.
Prin lege şi statut, Academia Română, înființată în urmă cu 150 de ani, poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent, Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare, dintre care șase sunt din străinătate.
Citește și:
Academia Română - 150 de ani în slujba culturii
Pagubă uriașă la Academia Română! Alexandru Bogdan, trimis în judecată!