Sâmbătă, 10 februarie, creștinii ortodocși din România îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice; ziua de pomenire poartă numele de „Moșii de iarnă” sau „Sâmbătă morților”. Tradiția populară spune că, sufletele trecute în neființă vin în această zi să se hrănească cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. Se spune că, în această zi este bine să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, cu lumânări aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților, scrie calendarulortodox.ro. În această zi se mănâncă răcituri sau piftii. Se obișnuiește că în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.

În sâmbata dinaintea duminicii lăsatului sec de carne (11 februarie) facem pomenirea morților, pentru că în duminica următoare, Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșata Judecată și a doua venire a Domnului la care ne vom înfățișa toți. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocaința necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică, punctează, pe de altă parte, crestinortodox.ro. Cuvantul moși vine de la strămoși, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.