Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) pregătesc un nou pachet legislativ pentru o mai mare predictibilitate între părţile sale, o corectă contributivitate la fondul asigurărilor de sănătate a tuturor asiguraţilor şi o poziţionare eficientă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). “La minister pregătim un pachet legislativ, pentru că nu vreau să spun reformă, pentru reglementarea unor aspecte care nu funcţionează corect în sistemul sanitar”, a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke. El a dat exemplul programelor naţionale de sănătate şi al contractelor cu Casa. “Experienţa arată că, la trei luni după ce se face bugetul, încep discuţiile cu CNAS, cu medicii de familie, iar până se fac contractele în fiecare an trece mult timp. Eu vreau să propun ca aceste programe naţionale de sănătate şi contractele cu CNAS să fie multianuale, pe cel puţin doi ani. În felul acesta nu se va pierde timp în fiecare an pentru încheierea de contracte”, a spus ministrul Sănătăţii. Demnitarul a afirmat că o altă propunere legislativă are ca obiect necesitatea de a se găsi un nou statut juridic al CNAS, în condiţiile în care MS elaborează şi aplică politici în domeniu, dar nu are control asupra resurselor financiare în acest scop. “A apărut un studiu care arată că există o răspundere directă a MS asupra sistemului sanitar, dar nu este normal să răspunzi tu în condiţiile în care 82% din resursele financiare ale sistemului sunt la o instituţie complet autonomă de minister, asupra căreia ministerul nu are niciun control”, a spus Cseke. Ministrul a precizat că o a treia iniţiativă de îmbunătăţire a legislaţiei din sistemul sanitar pe care intenţionează să o promoveze vizează reglementarea problemei contribuţiilor la fondul asigurărilor de sănătate şi a numărului de persoane care contribuie la acest fond. “Contribuabilii sunt în număr de şapte milioane de persoane, în timp ce peste 11 milioane de cetăţeni sunt asiguraţi prin efectul legii, fără a contribui la fondul de sănătate. Este incorect. Înţeleg că există şi că trebuie să existe categorii exceptate de la obligaţia plătirii contribuţiilor, ca de exemplu copiii, elevii şi studenţii. Sunt însă alte categorii pentru care facem analize serioase şi care ar trebui să plătească aceste contribuţii. Nu m-aş aventura în declaraţii acum, dar numărul categoriilor exceptate este mai mare decât al categoriilor care contribuie”, a spus ministrul Sănătăţii.