Odată cu vizita preşedintelui turc, Recep Tayip Erdogan, în România, revine în discuţie şi proiectul construcţiei cablului submarin dintre Constanţa şi Turcia, destinat transportului de electricitate. Acesta ar fi cel mai important proiect româno-turc aflat în derulare, fapt confirmat şi de preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat, marţi, agenţiei turce Anadolu. Proiectul cablului submarin de interconectare electrică a pornit de la o idee simplă: România produce mai multă electricitate decât consumă, iar Turcia este un consumator feroce de curent, dar care nu are suficiente posibilităţi de cumpărare din afară din lipsa infrastructurii. Dacă România vrea astăzi să vândă curent Turciei, trebuie să facă rezervare de capacitate de transport în Bulgaria, însă acest lucru nu este atât de uşor pentru că depinde în primul rând de nevoile vecinilor de la sud şi de dorinţa acestora de a lăsa liberă o parte din reţeaua lor. Mai mult, bulgarii sunt şi ei producători şi au tot interesul să vândă înaintea României. Valoarea investiţiei în cablul sumbarin a fost calculată la 600 milioane de euro, pentru o capacitate prevăzută de 600 - 1.000 MW.

După ce proiectul a fost stopat mai mult timp, luna trecută, Transelectrica, operatorul naţional de transport energie electrică, şi firma italiană Prysmian PowerLink au anunţat că vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin. Această operaţiune se face în baza unui memorandum semnat la Guvern prin care se vizează analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

Nuclearelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din ţară, aflat în proprietatea statului, a ieşit din proiect pe motiv că Fondul Proprietatea, acţionar minoritar, nu este de acord cu aşa ceva, invocând faptul că fezabilitatea şi rentabilitatea sunt îndoielnice.