Internetul aşa cum îl ştim se schimbă astăzi, după ce Parlamentul European a adoptat, marți, controversată directiva a copyright-ului, care a provocat furori în lumea întreagă, cu păreri pro şi contra, în funcţie de tabără. Legea a fost adoptată cu 348 de voturi pentru și 274 de voturi împotriva, potrivit BBC. Directiva copyright sau Directiva pentru drepturile de autor, invariabil, va schimba modul în care funcționează internetul. Aceasta a fost votată de Parlamentul European marţi, pe 26 martie, cu un scor relativ strâns şi trebuie să fie implementată de statele membre în următorii doi ani, inclusiv votată de Parlamentul din România. Directiva este, în teorie, menită să protejeze creatorii de conținut de pe internet, pentru a se asigura că aceștia sunt plătiți corect pentru munca lor. O idee cât se poate de nobilă, dar forma pe care au dat-o politicienii ar putea duce la cenzurarea internetului, susțin criticii acestei legi. Internetul a evoluat foarte rapid și, cum era de așteptat, legile nu. De aceea, Parlamentul European vrea să modernizeze reglementările care guvernează piața unică digitală. Actuala lege a drepturilor de autor a fost pusă în aplicare în 2001. A trecut mult timp de atunci și foarte multe lucruri s-au schimbat. Legea privind dreptul de autor a fost propusă în urmă cu trei ani și de atunci a suferit mai multe modificări, scrie playtech.

Cine susține această lege și cine este împotriva ei?

Axel Voss, raportor al Parlamentului European pentru Directiva drepturilor de autor, este unul dintre cei mai vizibili susținători ai Directivei Copyright. El spune că reforma va aduce un mare beneficiu cetăţenilor şi editorilor europeni. Directiva ar trebui să asigure că instituțiile de presă, creativii și creatorii de conținut din Europa să fie plătiți pentru ceea ce fac și că munca lor nu este furată. „Directiva prevede norme pentru a contrabalansa puterea giganților din tehnologie și a permite remunerarea corectă a creatorilor de conținut. Aceasta nu implică schimbarea modelelor de afaceri, nici filtrarea conținutului protejat prin drepturi de autor”, susține Ana Achim, director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR-ADA). Conform Corporate Europe Observatory, 93% din lobby-ul făcut pe acest subiect vine din partea marilor distribuitori de film și muzică, precum și de societățile care colectează taxele pe drepturi de autor. Criticii susțin că aplicarea directivei ar putea duce la cenzurarea internetului, monitorizarea tuturor utilizatorilor de internet din Europa, la dispariția memelor, dar și a conținutului din public domain. Legea este văzută de mulți ca fiind o unealtă a UE de a monitoriza și de a cenzura orice conținut este încărcat pe platforme precum Facebook, YouTube sau Dailymotion.

Legea a stârnit indignare în rândul internauților și a dus la semnarea mai multor petiții de a opri acestă Directivă. O petiție a ajuns să aibă aproape cinci milioane de semnături.

De ce este controversată Directiva Copyright?

Legea conține două articole ce sunt extrem de controversate: Articolul 11 și Articolul 13.Ce este taxa pe link? Articolul 11 este numit de critici drept „taxa pe link” și va obliga anumite platforme precum Reddit sau Google, care publică rezumatul unei știri, de exemplu, să plătească creatorului original (publicațiile în acest caz) o anumită sumă. După această lege s-ar crea un nou drept asociat dreptului de autor prin care s-a spus că, dacă vrei să preiei link și un snippet (descriere știri, titlu și eventual o imagine – n.r.) trebuie să plătești către publisher, către editorul de presă. Practic, noi punem conținut de tip link și text oriunde: pe Facebook, pe LinkedIn, pe Twitter etc. Asta ar fi o problemă pentru că nimeni nu o să stea să plătească toți publisherii din lume pentru fiecare articol distribuit. Totuși, legea în forma de acum prevede că astfel de practici vor putea fi făcute și în viitor și că vom putea folosi în continuare link-uri și descrieri scurte. Aceasta este mai mult o problemă pentru agregatoarele de știri precum Google News, care, în prezent, preiau titlul, poza și un paragraf dintr-un articol. Publisherul nu este plătit, dar poate câștiga din indexare prin traficul adus pe site. Cei de la Google spun că dacă această lege este adoptată, Google News s-ar desfința, pentru că firma nu ar vrea să plătească toți publisherii care apar acolo în fiecare zi. Sau ar putea să plătească doar publisherii mari, precum New York Times sau CNN și astfel să dispară varietatea surselor de informare pentru public.

Totuși, în Germania și Spania a fost implementat un sistem similar. În ambele țări, Google a refuzat să plătească licențe pentru articole și drept urmare Google News Spania s-a închis. Ca efect, a scăzut și traficul adus de gigantul american publicațiilor din Spania.

Monitorizarea contului de Facebook sau YouTube

Articolul 13 supranumit „filtrul de upload” sau „mașinăria de cenzură” ar însemna ca platformele online să monitorizeze comportamentul utilizatorilor de internet pentru a opri încălcările drepturilor de autor. Practic, platforme precum Facebook, Instagram, Reddit și așa mai departe vor trebui să filtreze conținutul încărcat de tine și de alții pentru a verifica dacă nu este furat. Asta înseamnă că orice încarci pe internet va fi analizat, fie că vrei sau nu. Încarci o poză din vacanță? Pui un video la story? Totul va fi monitorizat pentru ca acea platformă să se asigure că nu încalci drepturile de autor. Problema este că platformele vor trebui să împiedice utilizatorii încalce drepturile de autor, în loc să se asigure că astfel de materiale care încalcă drepturile de autor sunt eliminate rapid.

O „soluție” ar fi ca platformele să licențieze conținutul pe care cred că utilizatorii să-i sunt dispuși să-l încarce astfel încât să nu aibă probleme. Cum asta nu este posibil, cel mai probabil se va recurge la aplicarea filtrelor de upload.Dacă directiva va fi aplicată atunci orice comunitate, platformă sau serviciu online care are o existență mai lungă de trei ani de zile sau dacă are venituri mai mari de 10 milioane de euro pe an trebuie să asigure că niciun utilizator nu va încălca drepturile de autor.

Totuși, Ana Achim susține că articolul 13 „Nu se aplică serviciilor non-profit, blogurilor, forumurilor de discuții, cyber lockers, depozitelor de cercetare, serviciilor Wikipedia, Amazon, TripAdvisor, Tinder, GitHub sau oricărui alt serviciu al cărui scop principal nu este distribuirea unei cantități mari de drepturi de autor în scopuri comerciale”.

Practic, aici sunt vizate platforme ca YouTube, Facebook sau Soundcloud, iar acestea vor fi obligate să plătească creatorii de conținut.

Companiile mici, tot la mâna giganților americani

Un alt element al articolului 13 este acela în care se cere platformelor să licențieze orice conținut cred că utilizatorii îl vor încărca pe platformă. Companiile mici și mijlocii nu-și vor permite să licențieze cataloage de filme, muzică, cărți și vor trebui să se bazeze pe filtre pentru a bloca material nelicențiat. Aceste companii vor folosi filtre create de companii care-și permit să creeze astfel de produse, companii gigant ca Facebook, Google, Microsoft sau Apple. De exemplu, Content ID-ul lui Google pentru YouTube (care scanează conținutul pentru încălcarea drepturilor de autora) costă 100 de milioane de dolari și blochează doar o fracțiune din ceea ce se cere în baza Articolul 13.

Ceea ce este ironic, având în vedere că acest articol a fost scris împotriva marilor companii americane care fac profituri mari pe spatele creatorilor europeni. Un algoritm va decide dacă un text, o poză, o melodie sau un video a încălcat vreun drept de autor. Sistemul va trebui să compare ce ai urcat cu baza sa de date și să blocheze orice upload, dacă e prea similar cu altul deja existent. Parlamentul a ținut însă să îi asigure pe oameni că memele, GIF-urile și conținutul rezumat nu vor muri din cauza legii noi. Problema ar fi că acest algoritm nu ar putea face diferența dintre un furt și utilizarea unui conținut pentru a face satiră sau parodie sau comentariu asupra unui anumit subiect.

„Oponenții articolului 13 continuă să spună că MEMES și PARODY vor înceta să existe pe Internet din cauza legislației privind drepturile de autor. Nu este adevărat. Ele sunt excepții, menționate în versiunea finală a articolului 13, alineatul (5). Libertatea de exprimare nu va fi blocată și vom putea să ne amuzăm în continuare pe internet”, consideră Ana Achim, director al UCMR-ADA. Totuși, având în vedere sarcina imposibilă de a preveni orice încălcare a drepturilor de autor, este posibil ca aceste filtre să blocheze și alte modalități legitime de exprimare liberă. Diversitatea online ar putea fi amenințată pe măsură ce platformele mici nu vor putea face față obligațiilor directivei.

Votul asupra textului final al Directivei europene privind dreptul de autor pe piața unică digitală se va desfășura în cursul sesiunii plenare din 25-28 martie a Parlamentului European la Strasbourg. În cazul în care este adoptată, Directiva intră în etapa de transpunere, în care statele membre adoptă măsuri prin care să încorporeze Directiva în legislația națională. Urmează negocieri între părțile interesate – deținătorii de drepturi și platformele.

Ce se va schimba pentru creatorii de conținut

„În primul rând, creatorii de conținut care sunt titulari de drepturi de autor sau reprezentanții acestora vor avea la dispoziție un instrument puternic în negocierile cu marile platforme online, și anume obligația de a negocia licențe a platformelor mari”, spune Ana Achim. Tot ea consideră că articolul 13 din Directiva Copyright va face ca cifrele să fie mai transparente datorită obligației de a negocia acrodurile de licență.

„În final, modificările survenite vor fi că profesioniștii vor fi mai bine plătiți pe YouTube și amatorii vor rămâne în continuare liberi să re-utilizeze conținut protejat de drepturi de autor”. Acestă lege va fi votată de europarlamentari (inclusiv de români) și nu îi va influența doar pe creatorii de conținut de pe internet, ci pe toți utilizatorii.