Vaccinurile sunt, de multe ori, prima linie de apărare a organismului uman în faţa unora dintre cele mai grave boli infecţioase, care de-a lungul timpului au hărţuit omenirea. Vaccinurile ajută corpul să producă anticorpi împotriva infecţiilor. Când un germen invadează corpul, sistemul imunitar îl recunoaşte ca fiind intrus şi sistemul imunitar produce anticorpi, adică moleculele specializate ce se lipesc de celulele invadatoare şi fie le inactivează, fie le marchează pentru distrugere. De-a lungul timpului s-au înregistrat şi evenimente nedorite în urma vaccinării, precum boli neurologice, deficit de concentrare, diabet, reacţii alergice şi boli autoimune, însă în balanţă atârnă milioane de vieţi omeneşti salvate şi eradicarea unor maladii grave. Toate procedurile medicale sunt însoţite de riscuri, la fel şi vaccinarea, dar raportul beneficiu-risc înclină puternic spre prima categorie.

CURSĂ CONTRACRONOMETRU Alături de un nou vaccin împotriva virusului papilloma uman (HPV), ce oferă protecţie împotriva a 20 de variante ale virusului, vaccinul împotriva maladiei Alzheimer este prezentat drept cea mai importantă descoperire medicală a momentului. Dezvoltat de compania biotehnologică Araclon Biotech, vaccinul a intrat în faza testării clinice în Spania, pe 24 de persoane afectate. Compania cu sediul la Zaragoza lucrează la dezvoltarea de noi terapii şi metode de diagnosticare pentru boli neurodegenerative, în special Alzheimer, maladie pentru care are, într-o stare foarte avansată, un test de diagnosticare timpurie. Într-o primă etapă, de circa un an şi jumătate, care se va încheia în 2015, se va analiza toleranţa faţă de produs. În etapa următoare, de circa doi ani, se vor testa diferite doze, ţinându-se cont de gradul de stimulare a sistemului imunitar al pacienţilor, şi se vor elabora mai multe protocoale. Va urma o nouă etapă, de circa trei ani.

În prezent, circa 44 de milioane de oameni suferă de demenţă, dar statistica este crudă şi arată că, până în 2020, nu mai puţin de 135 de milioane de oameni vor fi afectaţi. Un nou caz de demenţă este diagnosticat la fiecare secundă, iar costurile globale ale maladiei ajung la circa 440 de miliarde de euro într-un an, fără a se mai adăuga costurile umane.

MAI PUŢIN TIMP PENTRU... BOALĂ Dacă în ceea ce priveşte un vaccin împotriva maladiei Alzheimer există voinţă şi putere de convingere la nivel mondial, când vine vorba despre copii, există mult mai multe temeri, uneori nejustificate. Vaccinarea copiilor de vârste mici contra gripei reduce cu peste 50% riscul contractării acestei infecţii sau a altor maladii mai grave, precum pneumonia. Aceasta a fost concluzia unui prim studiu care a evaluat eficacitatea vaccinului antigripal la copiii de vârste mici. Autorii studiului au recrutat 5.168 de copii cu vârste de 3-8 ani, dintre care jumătate au fost vaccinaţi contra hepatitei A, iar cealaltă jumătate - cu un vaccin antigripal ce protejează contra a patru tulpini ale virusului gripal. Studiul a fost finanţat de grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline, care a furnizat vaccinurile, şi realizat în opt ţări, printre care Bangladesh, Honduras, Liban, Thailanda şi Turcia. Eficacitatea vaccinului antigripal a fost de 59,3%, dar protecţia faţă de alte infecţii mai grave a fost de 74,2%. S-a constatat că vaccinarea contra gripei reduce cu 69% numărul vizitelor medicale în rândul copiilor, cu 75% pe cel al zilelor de spitalizare şi cu 77% pe cel al zilelor de absenţă şcolară.

MILIOANE DE VIEŢI SALVATE Un studiu diferit, realizat în SUA, arată că programul naţional de vaccinare a copiilor a prevenit peste o sută de milioane de îmbolnăviri cu infecţii grave, din 1924, când a fost inaugurat. Specialiştii Universităţii din Pittsburgh au analizat evidenţa publică din SUA începând din secolul al XlX-lea şi au urmărit rata de mortalitate infantilă a 56 de boli, punând însă accentul asupra celor mai grave şapte: poliomielită, pojar, rubeolă, oreion, hepatită A, difterie şi tuse convulsivă. S-au analizat datele statistice dinainte şi după începerea programului de vaccinare la copii pentru aceste afecţiuni. Concluzia a fost creşterea demografică şi scăderea mortalităţii infantile în cazul tuturor celor şapte boli. Mai precis, introducerea vaccinurilor a dus la o scădere cu 95% a cazurilor probabile de îmbolnăviri. Studiul demarat în 2009 a necesitat examinarea a 88 de milioane de fişe de vaccinare individuale. Un aspect important subliniat de studiu este şi recrudescenţa unor boli considerate depăşite. De exemplu, cea mai gravă epidemie de tuse convulsivă din SUA a avut loc în 2013, cu peste 38.000 de cazuri raportate pe întreg teritoriul ţării, ceea ce arată că starea de vigilenţă trebuie menţinută tot timpul.

Apariţia vaccinurilor reprezintă, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi paşi înainte din istoria medicinei, reducând masiv incidenţa poliomielitei şi aproape eradicând variola. În pofida eficienţei demonstrate a campaniilor de vaccinări, în SUA există încă o minoritate care se manifestă împotriva vaccinării copiilor sau a adulţilor, de teama unor posibile alte efecte negative pe care vaccinurile le-ar avea asupra organismului. După cum se precizează în acest studiu, rata raportată a refuzului de vaccinare este în creştere, ceea ce reprezintă un serios motiv de îngrijorare din perspectiva sănătăţii publice.

PROTECŢIE MAI EFICIENTĂ O echipă de oameni de ştiinţă austrieci a realizat un nou vaccin împotriva virusului papilloma uman (HPV), capabil să ofere o mai bună protecţie. Cel mai eficient vaccin de până acum oferă o protecţie de 70% împotriva cancerelor cervicale, respectiv de 90% faţă de verucile genitale provocate de HPV. Cercetătorii Clinicii de Dermatologie din cadrul Spitalului General din Viena (AKH) susţin că au obţinut un vaccin mai bun, care oferă protecţie împotriva a 20 de variante ale virusului HPV, a cărui valabilitate va dura până la doi ani. Aceste vaccinuri sunt bazate pe generarea unor corpusculi asemănători din punct de vedere genetic corpurilor virale, care sunt injectaţi alături de un adjuvant imunostimulator, pentru ca organismul să creeze anticorpii necesari luptei împotriva acestui virus. Capsida L2 din compoziţia vaccinului (capsida este învelişul de natură proteică al virusurilor, cu rol protector şi de fixare pe celulele sensibile) produce un răspuns imunitar mai slab decât capsida L1, dar are o acoperire mult mai largă. Specialiştii austrieci au reuşit să sintetizeze corpusculi pseudo-virali cu capsida L1, dar cu o inserţie din capsida L2 şi apoi au adăugat substanţa adjuvantă, imunostimulatoare, pentru a produce noul vaccin.

Experimentele realizate pe animale au avut rezultate excelente, noul vaccin oferind protecţie extinsă împotriva corpurilor virale care provoacă afecţiuni oncologice, imunizând organismul împotriva tulpinilor HPV care provoacă veruci genitale sau ale pielii, dar şi împotriva carcinomului cu celule scuamoase. În etapa următoare, echipa de medici austrieci va trece la testarea acestui nou vaccin pe voluntari umani. În prezent, o companie farmaceutică testează un alt vaccin împotriva virusului papilloma, care este eficient în cazul a nouă tipuri de tulpini virale.