Peste 6,4 milioane de austrieci sunt aşteptaţi astăzi la urne ca să aleagă noul parlament pentru următorii patru ani. Secţiile de vot s-au deschis la ora 8, ora României, 7 ora locală. Sondajele de până acum arată că Austria se va întoarce către dreapta, după un deceniu în care social-democraţii s-au aflat la putere. Partidul Popular este primul în preferinţele de vot, cu 33 la sută, iar tânărul său lider, ministrul de Externe Sebastian Kurz, în vârstă de doar 31 de ani, are cele mai mari şanse să devină cancelar. El a reuşit să revigoreze Partidul Popular şi să-l ducă pe primul loc, cu peste 30 la sută, după o mutare bruscă spre dreapta. A avut discursuri împotriva imigranţilor, a promis să închidă grădiniţele islamice şi să taie ajutoarele sociale pentru străini. „Vă promit că vom tot ce putem că să încheiem abuzurile din sistemul de asigurări sociale, astfel încât cei care au cu adevărat nevoie să poată beneficia de el. Vă mai promit că vom opri migraţia ilegală ca să obţinem mai mult ordine şi securitate în Austria”, a spus el în campania electorală.

Pe locul al doilea se clasează extremiştii de dreapta din Partidul Libertăţii, preferat de circa un sfert din electorat. Cel mai probabil, aceste două formaţiuni vor face şi următorul guvern de la Viena. Liderul partidului, printre altele, vrea ca Austria să intre în grupul eurosceptic de la Vişegrad şi cere UE să ridice sancţiunile impuse Rusiei. „Islamul nu este parte a Austriei şi nu vrem niciun fel de islamizare în patria noastră!”, a spus el. Atât Partidul Popular, cât şi Partidul Libertăţii au atacat în campania electorală imigranţii, musulmanii şi străinii. Austria a fost pe traseul valului de imigranţi din 2015, iar zeci de mii au rămas în ţară, ceea ce a creat tensiuni.

Prima oară când cele două formațiuni au fost la guvernare împreună, în 1999, Austria s-a ales cu sancţiuni din partea a 14 state europene, deoarece extremiştii erau consideraţi o ameninţare pentru democraţie. Analiştii austrieci consideră că Viena ar putea deveni un partener dificil pentru Bruxelles, cu un guvern în care sunt şi extremişti. Sebastian Kurz nu susţine planurile franco-germane de reformă ale UE iar ideile sale sunt aproape diametral opuse de cele ale lui Emmanuel Macron şi ale Angelei Merkel.

Şi asta în contextul în care Austria va deţine preşedinţia rotativă a Uniunii chiar înaintea României, în ultima etapă a negocierilor pentru Brexit.