Preşedintele Vladimir Voronin a declarat miercuri că optează pentru renunţarea la vizele pentru cetăţenii români doar atunci cînd UE va liberaliza regimul de vize pentru populaţia ţării sale. Acesta a reiterat că a discutat în contextul evenimentelor din aprilie cu Javier Solana în care s-a discutat despre liberalizarea regimului de vize pentru ca moldovenii să poată ajunge în Europa fără paşapoarte româneşti. Vladimir Voronin a adus, din nou, acuzaţii României privind implicarea în protestele anticomuniste din aprilie, în cadrul conferinţei pe care a susţinuto în calitate de lider al Partidului Comuniştilor. R.Moldova a introdus regimul de vize pentru români începînd cu 9 aprilie, acuzînd autorităţile de la Bucureşti de implicarea în evenimentele din aprilie. Acest gest a fost criticat de mai mulţi oficiali europeni.

Preşedintele R.Moldova a reluat şi atacurile la adresa Serbiei, acuzînd-o că ar fi fost implicată în organizarea protestelor de la Chişinău. „În data de 7 aprilie, la intrarea în sediul Preşedinţiei erau băieţi din Otpor, organizaţie revoluţionară sîrbă”, susţine preşedintele Partidului Comunist din R.Moldova, lăsînd să se înţeleagă că ştie mai multe despre evenimentele din acea zi, dar şi despre modul în care sînt organizate aşa-numitele revoluţii portocalii. În opinia sa, Procuratura de la Chişinău deţine dovezi privind implicarea României şi a Serbiei. În schimb, mai multe organizaţii neguvernamentale şi-au exprimat îngrijorarea faţă de lipsa progreselor în investigarea unui număr mare de plîngeri privind maltratarea şi torturarea manifestanţilor de către poliţişti, după 7 aprilie. Cel puţin 150 de persoane s-au plîns că au fost reţinute abuziv de către oamenii legii sau au fost maltratate în comisariatele de poliţie, potrivit datelor preliminare oferite de avocaţi şi mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului care analizează aceste cazuri. Preşedintele executiv al Amnesty International Moldova, Evgheni Golosceapov, susţine însă că numărul cazurilor de maltratare ar fi cu mult mai mare. Mulţi dintre cei care nu s-au organizaţiei nu vor să se adreseze nici Procuraturii pentru că le este frică. S-au înregistrate şi cazuri în care oamenii care şi-au luat un avocat, şi-au retras ulterior plîngerea ca urmare a presiunilor din partea poliţiştilor. De asemenea, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că jurnaliştii Natalia Morar şi Ghenadie Brega, ambii făcînd parte dintr-un grup de activişti ai societăţii civile, care au organizat la 6 aprilie un eveniment paşnic numit „ziua de doliu naţional”, sînt în continuare acuzaţi de organizarea dezordinilor în masă, riscînd să fie închişi. Reprezentanţi ai Procuraturii au declarat în cadrul unei mese rotunde la Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe tema torturii că Procuratura Generală a înregistrat 94 de plîngeri, deschizînd numai cinci cauze penale pentru fapte de tortură.

Bani din Rusia pentru refacerea clădirii Parlamentului

Rusia va acorda R.Moldova un credit de 20 de milioane de dolari pentru repararea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului de la Chişinău, a declarat, miercuri, preşedintele moldovean în exerciţiu. Vladimir Voronin a adăugat că a discutat despre posibilitatea obţinerii creditului în cursul vizitei de la luni de la Moscova, despre care a afirmat că a fost o acţiune politică. Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat, luni, că Rusia este dispusă să acorde R.Moldova un credit de 500 de milioane de dolari, prima tranşă putînd fi disponibilă în termen de circa două luni. Voronin a precizat că fondurile vor fi investite în construcţia de drumuri, distribuţia de gaze şi construirea unei reţele de apeducte, dar o parte a sumei va fi folosită pentru combaterea efectelor crizei economice. De asemenea, statul ar putea decide să achiziţioneze blocuri de locuinţe aflate în construcţie. Prima tranşă a împrumutului, în valoare de 150 de milioane de dolari, ar urma să fie vărsată pînă la sfîrşitul acestui an, cea de-a doua tranşă, cu valoare egală, în 2010, iar ultima tranşă, de 200 de milioane de dolari, în 2011. Creditul oferit de Rusia reprezintă o importantă susţinere politică pentru regimul de la Chişinău. Aprobarea acestui credit reprezintă un semnal pozitiv pentru liderul moldovean, în contextul alegerilor legislative anticipate. Totuşi, acest credit de 500 de milioane de dolari nu poate oferi garanţia unei victorii impresionante a PCRM în alegerile legislative anticipate.

Nouă modalităţi de a rămîne la putere

Preşedintele R.Moldova şi-a pus la dispoziţie nouă modilitaţi prin care să rămînă la putere, printre care neutralizarea alegătorilor tineri, complicarea modalităţilor de vot în străinătate şi reducerea prezenţei la urne, susţine publicaţia „Moscow Times”, în ediţia online. R.Moldova rămâne paradisul maşinaţiilor şi conspiraţiilor politice. După ce opoziţia a forţat dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate, preşedintele Voronin a început să joace dur, schimbînd regulile în favoarea sa. Primul punct pe lista prezentată de publicaţia moscovită este neutralizarea tinerilor alegători prin organizarea scrutinului la sfîrşitul verii, cînd mulţi dintre opozanţii tineri sînt plecaţi. Alte modalităţi ar fi grăbirea procesului, astfel încît listele dubioase cu alegători să nu fie verificate în mod corespunzător şi trimiterea către liderii locali a unor termene limită imposibil de respectat şi a unor instrucţiuni nefondate, care să ceară în esenţă realizarea unui recensămînt la scară mai mică în cîteva săptămîni.

Pe locul al patrulea în listă figurează declararea zilei alegerilor în cursul săptămînii, urmată, ca o consecinţă a nemulţumirii populaţiei, de declararea acesteia drept zi liberă. Cetăţenilor li s-ar cere ulterior să lucreze într-o sîmbătă pentru a o recupera. Complicarea procedurii de vot în străinătate este o altă modalitate. Aceasta ar consta în frustrarea a 91% dintre expatriaţii care susţin opoziţia prin stabilirea votului într-o zi lucrătoare şi limitarea numărului secţiilor de votare. Pe locul şase figurează diminuarea drastică a prezenţei la vot, astfel încît să fie nevoie de un număr mic de alegători care să vină la urne pentru ca scrutinul să fie valabil, urmată de facilitarea accesului în Parlament pentru partidele de opoziţie prin reducerea pragului electoral de la 6 la 5 procente. Prin intermediul presei oficiale, Vladimir Voronin poate face ca programele de televiziune să prezinte înregistrări scoase din contextul original astfel ca ele să sugereze că opoziţia a organizat protestele violente postelectorale din aprilie. Ultima sugestie constă în îndreptarea atenţiei procurorilor asupra opozanţilor: deschiderea unei anchete penale şi citarea în mod repetat a primarului reformist al Chişinăului ca suspect de uzurpare a puterii.