Deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA Ploieşti, pentru complicitate la spălare de bani, în dosarul în care este cercetat şi fostul premier Victor Ponta, acuzat că a primit 220.000 de euro de la un om de afaceri pentru a organiza vizita unei personalităţi politice străine, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD.

Deputatul Sebastian Ghiță a părăsit sediul DNA Ploiești, unde a fost audiat în noul dosar al lui Victor Ponta, în jurul orei 19:20. Ghiță a explicat că are interdicție de a comunica cu presa sau de a lua contactul cu martorii din dosar.

“Eu cu controlul judiciar sunt obișnuit. Pare să fi devenit o chestiune care o ceri, n-o ceri, ți se dă. Nu pot să mă refer la conținutul dosarului. Am interdicția de a discuta în mass-media despre dosar. Și să iau legătura cu martorii din dosar. Încurajez pe orice cetățean să își exercite drepturile și să avem speranța și încrederea că ÎCCJ va veni și va face justiție. Oricâte eforturi facem noi, politicienii, răspunderea este la judecătorii și nu putem decât spera că dânșii vor veni să echilibreze acest fel de a privi societatea astăzi. Cred că orice cetățean are dreptul să gândească liber și să spună liber ce gândește despre absolut orice lucru și că nu trebuie să i se facă dosar, nu trebuie să fie închis, să i se fabrice probe și măcar cu acest lucru trebuie să fim de acord toți.”

De asemenea, Ghiță a explicat că are de gând să vorbească, miercuri, cu liderii partidelor parlamentare, în legătură cu interdicțiile dispuse de procurori în dosare.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, el fiind acuzat de complicitate la spălare de bani.

Aceeaşi măsură fusese dispusă anterior de procurorii anticorupţie şi pentru fostul premier Victor Ponta, audiat şi el la DNA Ploieşti.

În ordonanţele de control judiciar dispuse de procurori se arată că pentru desemnarea lui Sebastian Ghiţă drept candidat pe listele unui partid într-un colegiu electoral ”în care formaţiunea să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Victor Ponta, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi”.

”Confirmarea propunerii a fost făcută de Victor Ponta în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 de euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalităţi politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Victor Ponta să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare”, arată DNA.

Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse de la Sebastian Ghiţă.

Procurorii susţin că, pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, ”care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Victor Ponta ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi”.

”În acest scop, Victor Ponta, împreună cu Sebastian Ghiţă, i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Victor Ponta, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Sebastian Aurelian Ghiţă prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpose”, precizează procurorii anticorupţie.

Potrivit DNA, în acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, Victor Ponta a acceptat, în conivenţă cu Sebastian Ghiţă, încheierea succesivă a două contracte.

”Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova”, mai spun procurorii DNA.

Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Victor Ponta.

De altfel, în urma alegerilor, Sebastian Ghiţă a devenit deputat.

DNA arată că, în ultima perioadă, în politica românească ”a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu uşurinţă în funcţii de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanţarea ilegală a partidelor în campaniile electorale”.

”În acest context, în condiţiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc în mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democraţiei care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativităţii pe criterii de competenţă profesională si probitate. Practic orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia”, precizează DNA.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ghiţă şi Ponta trebuie să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti sau la sediile instanţelor ori de câte ori sunt chemaţi; să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti - Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere; să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent; să nu se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţă şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale; să nu facă declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauză, precum şi la martorii audiaţi în cauză.