Dacă înainte de 1989, apicultura a fost susţinută prin scutirea de la impozitele datorate statului, integrarea în Uniunea Europeană face destul de dificilă practicarea acestei îndeletniciri în mod profesionist. Pe lîngă faptul că apicultorii au de respectat condiţiile speciale de producere, recoltare şi depozitare a produselor apicole, aceştia trebuie să lupte şi împotriva naturii. Din cauza secetei catastrofale care s-a abătut asupra ţării, apicultorii români trec prin cea mai grea perioadă din ultimii 20 de ani. Scăderea dramatică a producţiei de miere a lovit puternic în afacerile crescătorilor, puţini fiind producătorii care mai obţin profiturile din anii trecuţi. Dintr-o regiune fruntaşă la producţia naţională de miere, cînd sute de tone ajungeau în ţările din UE sau în SUA, Dobrogea suferă cumplit la capitolul apicultură. Situaţia este atît de critică, încît asociaţiile profesionale au solicitat declararea stării de calamitate şi în apicultură. \"Am obţinut miere doar la salcîm, ceea ce ne determină să apreciem că producţia din acest an este un adevărat dezastru. Este vorba de 10% din cantitatea pe care o înregistram într-un an normal, însă situaţia este critică şi în privinţa rezervelor de nectar şi polen din stupi\", a declarat preşedintele Asociaţiei \"Apicons\" Dobrogea, Lazăr Luca. Apicultorii avertizează că zeci de stupine constănţene ar putea să dispară din cauza căldurilor extreme, care nu le-au permis albinelor să polenizeze pentru a-şi asigura necesarul de miere pentru iernat. \"Familiile de albine au fost slăbite atît de temperaturile ridicate, dar şi de lipsa tratamentelor la boli. Apicultorii nu au posibilitatea să-şi acopere cheltuielile care îi pot falimenta, darămite să mai arunce bani şi pe tratamente\", a precizat Luca.

\"Dacă ne mor albinele, murim şi noi\"

Crescătorii susţin că, în prezent, trăiesc o adevărată dramă. Cei mai mulţi apicultori nu-şi pot vinde produsele la un preţ mai bun, specialiştii nu sînt interesaţi de promovarea acestei ramuri zootehnice, în vreme ce consumatorii dau la o parte mierea pentru zahăr. Dacă în anii anteriori strîngeau cîte 40 de kg de miere de la fiecare stup, anul acesta apicultorii constănţeni au obţinut mai puţin de 6 kg. Luca afirmă că, fără sprijinul autorităţilor, mulţi crescători vor fi nevoiţi să se reorienteze către alte domenii. \"Am fi vrut să obţinem subvenţiile, fără a fi nevoiţi să ducem cîte 10 kg de miere pe familie de albine în schimbul celor 20 de lei de la stat. Este o măsură mîrşăvească, mai ales că sîntem singurii din zootehnie care trebuie să predăm aceste cantităţi. Dacă ne mor albinele, murim şi noi\", a completat Luca. Preşedintele \"Apicons\" Dobrogea susţine că în vreme ce unităţile de procesare dau cel mult 3,6 lei pe kg de miere, aceasta se vinde peste hotare cu cel puţin 15 euro pe kg. \"Mierea de salcîm este recunoscută pentru proprietăţile sale extrordinare, însă doar în străinătate. Aşteptăm ca specialiştii Ministerului Agriculturii să înţeleagă faptul că apicultura nu trebuie să fie ultima pe lista priorităţilor, ci printre cele mai importante probleme pe care aceştia trebuie să le rezolve\", a încheiat Luca.