Schimbarea radicală a condiţiilor climatice din România, mult mai apropiate celor din bazinul Mării Mediterane, decît zonei temperat - continentale, este o bombă cu ceas ale cărei efecte vor fi vizibile în următoarele decenii. Pe lîngă transformarea ţării într-un mozaic de peisaje, importuri masive de cereale şi scumpiri ale produselor agro-alimentare, încălzirea climei va accentua tendinţa de migrare a populaţiei către zone mai răcoroase. Sute de milioane de oameni vor migra în următoarea jumătate de secol din regiunile în care locuiesc, deoreace catastrofele naturale se vor accentua. Previziunile sînt atît de sumbre încît specialiştii apreciază că tendinţa de migrare la nivel european se va manifesta pregnant din zonele Ucrainei, Moldovei şi României, către Europa de Vest şi de Nord. \"În cadrul Consiliului Informal de Mediu, desfăşurat la Lisabona, unul din punctele de vedere susţinute de România vizează faptul că tendinţa de emigrare a populaţiei din zona Mării Negre se va accentua în perioada următoare din cauza secetei excesive. Aceasta influenţează negativ economia şi condiţiile de trai. Observăm că populaţia din aceste zone optează pentru alte activităţi din Europa Occidentală\", a explicat ministrul Mediulu, Attila Korodi.

Potrivit unei analize realizate de Academia Franceză, România se situează între statele în care cantităţile de precipitaţii care se vor înregistra în următoarele decenii vor fi reduse cantitativ. \"Avem nevoie, aşadar, de o strategie pe termen lung privind combaterea efectelor secetei, atît pe plan social, cît şi la nivel economic\", a declarat Korodi. Statisticile arată că în ultimii 30 de ani, numărul regiunilor şi al populaţiei afectate de secetă a crescut cu aprox. 20 de procente, iar pierderile economice cauzate de secetă se cifrează la o sută de miliarde de euro. Din 2003 şi pînă în prezent, seceta a afectat anual peste 37% din teritoriul Uniunii Europene şi peste 20% din totalul populaţiei din spaţiul comunitar, ducînd la pierderi economice de cel puţin 8,7 miliarde euro. \"Aceste date nu includ pierderile din 2007, care vor fi evaluate la sfîrşitul anului şi prezentate ulterior. Pentru anul 2003, media pierderilor economice la nivelul UE este între 500 de milioane şi 1,5 miliarde euro, România înregistrînd atunci pierderi de 800 de milioane de euro\", a mai afirmat ministrul Korodi.