AN AGRICOL SLAB Seceta care afectează agricultura şi lipsa fondurilor europene au determinat Guvernul să reducă prognoza de creştere economică pentru 2012, de la 1,5 la 1,2%. Modificarea apare în proiectul de rectificare bugetară. Prima estimare, făcută de guvernul PDL la finele anului trecut, a fost de 1,8 - 2,3%. Ulterior, pe fondul crizei din zona euro şi după câteva discuţii cu Fondul Monetar Internaţional, prognoza a fost ajustată la 1,5%. Chiar şi aşa, sunt voci care spun că de la recesiunea tehnică actuală şi până la un avans de 1,5% e drum lung. Cea mai pesimistă estimare aparţine Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care vede un plus al PIB-ului de maximum 0,8%, în 2012. Potrivit unor surse apropiate negocierilor cu FMI, creditorii internaţionali ai României vor accepta o creştere mai mare de 1%, în ciuda producţiei agricole slabe şi încetinirii economice din zona euro. În acelaşi timp, PIB-ul actual va scădea faţă de prognoza curentă, de la 607,5 la 607,3 miliarde lei. Pentru 2013, experţii FMI au convenit asupra unui avans de 2,5%, mult sub cel anunţat de Comisia Naţională de Prognoză, de 3,1%. Până acum, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, s-a ferit să spună dacă Guvernul îşi va menţine sau nu creşterea de 1,5% pentru 2012, precizând doar că prognoza de deficit bugetar va rămâne neschimbată.

BANI PIERDUŢI „Revizuirea în scădere a ţintei de creştere economică pentru 2012 este generată de efectele secetei asupra agriculturii, dar şi de faptul că estimarea fostului Guvern privind fondurile de la Uniunea Europeană încasate efectiv a fost hiperoptimistă”, a declarat ieri premierul Victor Ponta. El a arătat că, spre deosebire de 2011, când „anul agricol a fost unul excepţional”, proiecţiile pentru 2012 sunt negative. „În plus, misiunile de audit efectuate de Comisia Europeană în intervalul 2010 - 2011 au însemnat bani pierduţi”, a adăugat Ponta, referindu-se la neregulile constatate şi amendate de CE. Evoluţia economiei autohtone rămâne strâns legată de ce se întâmplă în Europa şi în special în zona euro, principalul destinatar al exporturilor româneşti şi, în acelaşi timp, locul din care vin cele mai multe fluxuri de capital străin. Din păcate, prognozele lor sunt la fel de pesimiste ca ale noastre. Astfel, Banca Centrală Europeană a revizuit în scădere estimarea de creştere a zonei euro, în 2013, de la 1 la 0,6%, subliniind că măsurile de austeritate aplicate din cauza crizei datoriilor de stat amplifică încetinirea economiei. Pentru 2012, PIB-ul zonei euro este aşteptat să scadă cu 0,3%.