Deşi previziunea Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) de la începutul anului arăta că, în această vară, seceta nu va fi o prezenţă la fel de acută ca anul trecut, preşedintele ANM, Ion Sandu, a declarat, ieri, că lunile iulie şi august vor fi la fel de secetoase ca cele din 2000, însă nu vor fi impuse restricţii de consum al apei pentru populaţie. „Din punct de vedere agricol, seceta va afecta regiunile sud-estice, sudice şi estice ale ţării ca urmare a temperaturilor ridicate şi a deficitului de precipitaţii în special în lunile iulie şi august”, a spus Ion Sandu. Preşedintele ANM a arătat că, în lunile iunie şi iulie, temperaturile medii lunare se vor situa peste valorile normale în majoritatea regiunilor ţării, în zilele cele mai calde temperaturile depăşind 35 grade în sudul ţării. Cantitatea de precipitaţii va înregistra valori sub limitele normale în cea mai mare parte a teritoriului, cu excepţia zonelor sud-vestice şi centrale unde aceste valori vor fi apropiate de mediile multianuale. Şi în luna august, temperatura va prezenta în general valori peste normele lunare normale în majoritatea regiunilor, cantităţile de precipitaţii putînd să se încadreze sub normele climatologice lunare în majoritatea zonelor din ţară. Potrivit preşedintelui ANM, seceta din vară va afecta, în primul rînd, culturile, în special cele de grîu şi porumb pentru care Ministerul Agriculturii ar trebui să aibă în vedere repunerea în funcţiune a sistemelor de irigare. În acest sens, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”, Cristian Hera şi preşedintele ANM, Ion Sandu, vor trimite un document Ministerului Agriculturii în care va fi explicată pe larg “starea culturilor”. Reprezentanţii ANM au precizat că, în următoarea perioadă, va fi elaborat un studiu privind anii de secetă din ultimul deceniu, aceştia precizînd că, pînă în prezent, au fost înregistraţi cinci ani de secetă.

Cel mai pesimist scenariu: consumul de apă ar putea fi restricţionat cu maximum 15%

Purtătorul de cuvînt al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Ana Maria Tănase, a declarat ieri, că, în prezent, rezerva de apă este suficientă în principalele lacuri de acumulare din ţară (36), volumul de apă fiind de 2,84 de miliarde de metri cubi de apă. Ea a mai precizat că, avînd în vedere prognozele actuale, nu se va ajunge la impunerea restricţiilor de consum de apă pentru populaţie. Totuşi, ANAR estimează că, în scenariul cel mai pesimist, se va pune în aplicare “Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare”, ceea ce presupune o reducere graduală a consumului de apă, dar nu mai mult de 15% faţă de normal. În acest posibil scenariu, apa va fi asigurată prioritar pentru populaţie, industrie şi agricultură, în această ordine, piscicultura şi agrementul, celelalte două ramuri consumatoare de apă, fiind lăsate la urmă.

Peste o şeptime din terenurile cultivate cu cereale, calamitate

În contextul posibil al restricţionării apei pentru populaţie, ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, a dat ieri publicităţii date extrem de îngrijorătoare. El a declarat că seceta şi îngheţul au calamitat peste un milion de hectare cultivate cu cereale în toamnă şi primăvară, din suprafaţa totală de şapte milioane de hectare, şi că „oricum, vom avea calamitate, pentru că iunie se anunţă cea mai secetoasă lună”. „Din ceea ce s-a centralizat la minister pînă în dimineaţa aceasta, avem afectate un 1-1,054 milioane hectare, unele în proporţie de peste 50%, iar altele sub acest procent. Vom lua legătura cu Institutul Naţional de Meteorologie. Ei sînt cei care pot emite documentaţia, ca să putem declara stare de calamitate”, a spus Sîrbu. El a arătat că fermierii ale căror terenuri sînt afectate ar putea să primească despăgubiri din fondul special de intervenţii al guvernului. Înainte de anul 1990, România avea o suprafaţă irigată de trei milioane de hectare, iar sistemul actual de irigaţii este depăşit din punct de vedere tehnologic, conţinînd pompe ruseşti din anii ’60-’70, de mare capacitate şi mari consumatoare de energie, a explicat ministrul. “Avem mari pierderi de apă. S-a furat tot. Trebuie regîndit întregul sistem de irigaţii şi atunci, pe viitor, dacă lucrurile merg bine şi vom avea curaj, vom aborda un nou sistem, gravitaţional, în locul celui orizontal. Asta înseamnă să aducem apa din amonte în lacurile de acumulare”, a spus Sîrbu. El a arătat că un alt obiectiv al Ministerului Agriculturii în următorii ani este finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, din care s-au reabilitat doar 11 kilometri pînă în prezent. “Acest canal ar putea rezolva un milion de hectare”, a explicat el.