Cea de a doua Conferinţă Internaţională a Euroregiunii Mării Negre a avut loc pe 3 noiembrie, în localitatea Samsun din Turcia, după ce, în luna martie a acestui an, Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a organizat, la Mamaia, Conferinţa de lansare a conceptului de Euroregiune a Marii Negre. Această asociaţie neguvernamentală ar urma să fie alcătuită din autorităţile locale şi regionale care reprezintă comunităţile locale din zona Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Federaţia Rusă, Armenia şi Georgia). Delegaţia română prezentă la Samsun a fost compusă din vicepreşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei, Ludmila Sfîrloagă, deputatul de Constanţa Laurenţiu Mironescu, secretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe, Anton Niculescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Gheorghe Florescu, şi funcţionari ai CJC şi Ministerului de Externe. La sfîrşitul lucrărilor, participanţii au aprobat în unanimitate Declaraţia finală de la Samsun, care prevede principalele direcţii de acţiune ale viitoarei Euroregiuni a Mării Negre. Dintre acestea amintim: protecţia mediului înconjurător, energii neconvenţionale, turism, dezvoltare economică, colaborare pe teme culturale etc. "În contextul vizibilei expansiuni a graniţelor UE spre est, teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră este interfaţa dintre Est şi Vest. Referitor la expansiunea UE, rolul statelor riverane Mării Negre va fi redefinit după 1 ianuarie 2007, în acest fel creîndu-se un spaţiu în care se vor întări conexiunile între autorităţile locale, care vor deveni, în acelaşi timp, benefice pentru comunităţile din zonă", se precizează în discursul preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu, prezentat la Samsun de către Ludmila Sfîrloagă.

Secretariatul Euroregiunii Mării Negre va deveni funcţional în maximum 60 de zile

Referitor la paşii practici care urmează să fie făcuţi pentru oficializarea Euroregiunii Marii Negre, delegaţia română a avut consultări cu oficialii Consiliului Europei prezenţi la Conferinţă, în cadrul cărora au fost stabilite o serie de detalii în vederea deschiderii, în cel mai scurt timp, a unui Secretariat tehnic de coordonare la Constanţa. Acest secretariat tehnic va avea ca principală sarcină asigurarea consultărilor între părţile participante pentru elaborarea unei forme de statut care va fi aprobată în următoarea Conferinţă. "Ideea înfiinţării unei Euroregiuni la Marea Neagră ne-a aparţinut nouă, judeţului Constanţa. În martie, a avut loc, în Mamaia, întîlnirea autorităţilor locale din ţările riverane Mării Negre şi a reprezentanţilor Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei (CALRCE), în frunte cu preşedintele său, Giovanni di Stasi. Încă de atunci au existat discuţii pe marginea locaţiei unde se va înfiinţa tehnic secretariatul Euroregiunii Mării Negre. Atunci, delegaţia din Rusia s-a abţinut în a se pronunţa asupra locaţiei viitorului secretariat, reprezentanţii Greciei au dorit ca secretariatul să fie în Grecia, deşi această ţară nu este riverană Mării Negre, iar reprezentanţii Turciei au dorit să fie la ei secretariatul. Cu toate acestea, argumentul judeţului Constanţa, respectiv al României, a fost imbatabil, întrucît ţara noastră va adera la UE la 1 ianuarie 2007, iar existenţa acestui secretariat într-o ţară care va deveni parte a UE va facilita demararea unor proiecte de interes comun pentru ţările riverane Mării Negre. La Samsun s-a bătut un cui prin stabilirea acestui secretariat la Constanţa şi urmează ca noi, CJC, Primăria Constanţa şi restul autorităţilor să urgentăm punerea la dispoziţie a unui spaţiu pentru stabilirea sediului secretariatului şi a unei structuri organizatorice. În prima fază, înfiinţarea şi administrarea structurii organizatorice va trebui să o suportăm noi, sperăm şi cu sprijinul Guvernului României, pentru ca secretariatul să funcţioneze efectiv în maximum 60 de zile de la întîlnirea de la Samsun", a declarat Nicuşor Constantinescu. El a adăugat că stabilirea secretariatului Euroregiunii Mării Negre la Constanţa înseamnă pentru judeţul nostru şi pentru România un avantaj. "Acest avantaj nu este încă perceput de constănţeni, dar, în timp, proiectele care vor demara vor aduce bani şi prosperitate Constanţei. În condiţiile în care aceste proiecte vor demara de la Constanţa, ele se vor realiza cu oameni şi cu firme din Constanţa, iar banii vor rămîne tot aici", a adăugat preşedintele CJC.

Giovanni di Stasi, fost preşedinte al CALRCE, a subliniat, în Turcia, importanţa Conferinţei de la Mamaia

În cadrul întîlnirii de la Samsun, pentru atingerea scopurilor propuse, delegaţia constănţeană a primit un sprijin deosebit din partea lui Giovanni di Stasi, fost preşedinte al CALRCE, artizanul creării Euroregiunii Adriatice. În cadrul alocuţiunii sale, Giovanni di Stasi a subliniat importanţa Conferinţei de la Mamaia, atenţia deosebită pe care CJC o acordă promovării conceptului de Euroregiune precum şi capacitatea organizatorică deosebită de care a dat dovadă. Reamintim că, în martie, Conferinţa Internaţională "Cooperarea interregională în bazinul Mării Negre", iniţiată şi găzduită de Constanţa, a reprezentat un adevărat maraton atît pentru oficialii europeni, cît şi pentru reprezentanţii autorităţilor române şi delegaţiilor sosite din cele 10 state riverane Mării Negre. Ideea înfiinţării secretariatului Euroregiunii Mării Negre la Constanţa a fost acreditată încă de pe atunci de însuşi Giovanni di Stasi, care a declarat: "Nu există îndoieli în privinţa Constanţei. Mai mult decît atît, deocamdată, nu există o locaţie preferată pentru stabilirea secretariatului, dar dacă activitatea oraşului Constanţa va fi una fructuoasă, probabil că rezultatul va fi tocmai stabilirea secretariatului aici. Din experienţă, vă pot spune că cei care pornesc primii la drum obţin rezultate înaintea celorlalţi şi, ţinînd cont că de aici a pornit iniţiativa, este foarte posibil ca acest lucru să devină o certitudine". În martie, declaraţia finală privind crearea Euroregiunii Mării Negre a fost adoptată de aproape toate statele participante la conferinţă, excepţie făcînd Rusia şi Grecia, care au preferat să preia statutul de observatori. Reuşita întîlnirii de la Constanţa a fost atunci întărită şi de adoptarea unei declaraţii comune de către reprezentanţii guvernelor statelor riverane Mării Negre.