Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a început, ieri, o vizită oficială de două zile la Erevan, în încercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku a graţiat şi promovat un ofiţer azer condamnat pe viaţă în Ungaria, pentru uciderea unui militar armean. În cadrul acestei vizite, Rasmussen a fost primit de şeful statului Serj Sarkisian şi va avea convorbiri cu ministrul de Externe, Eduard Nalbandian şi cu cel al Apărării, Seiran Ohanian. Vizita secretarului general al NATO intervine în contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiţer armean, în 2004, la Budapesta. Safarov a fost extrădat la sfârşitul lunii august, de către Ungaria în Azerbaidjan, unde a fost imediat avansat la gradul de maior şi graţiat de preşedintele azer, Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reacţie puternică din partea Erevanului, preşedintele Sarkisian anunţând ruperea relaţiilor diplomatice cu Ungaria. Armenia a avertizat luni că este pregătită de război, iar ministrul Apărării şi şeful Statului Major au dispus creşterea gradului de alertă la nivelul forţelor armatei naţionale.

Potrivit experţilor, secretarul general al NATO va trebui să răspundă pentru acţiunile Ungariei, stat membru al Alianţei, iar poziţia lui Rasmussen se aşteaptă să reflecte şi poziţia UE. Cooperarea între Armenia şi NATO se desfăşoară în prezent în conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan - IPAP) semnat în decembrie 2005. Armenia şi Azerbaidjanul îşi dispută de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care şi-a declarat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război soldat cu circa 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 si 1994. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit încă să se pună de acord asupra statutului regiunii.