Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirmă că ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor noi planuri de apărare”, într-un interviu acordat cotidianului francez ”Midi Libre”. ”Vom intensifica exerciţiile militare şi vom pregăti noi planuri de apărare. Agresiunea rusă a fost un semnal de alarmă şi a creat o nouă situaţie de securitate în Europa. Este îngrijorător, pentru că eu cred că ambiţia preşedintelui Putin este de a stabili o sferă de influenţă în vecinătate. Voi încuraja ţările NATO să îşi sporească investiţiile în apărare. În ultimii cinci ani, Rusia şi-a crescut cheltuielile pentru apărare cu 50%, în timp ce ţările NATO le-au micşorat, în medie, cu 20%. Nu este sustenabil. Trebuie inversată această tendinţă. Rusia consideră NATO un adversar. Regret acest lucru, pentru că noi trebuie să dezvoltăm o cooperare fructuoasă între Vest şi Rusia. Dar trebuie să ne adaptăm acestei noi situaţii”, a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Declaraţiile lui Rasmussen au loc după ce premierul britanic, David Cameron, a afirmat într-o scrisoare adresată secretarului general NATO şi liderilor celorlalte 27 de ţări membre, dată publicităţii sâmbătă, că ”NATO trebuie să îşi regândească relaţia pe termen lung cu Rusia şi să îşi consolideze capacitatea de a reacţiona rapid la orice ameninţare”. Preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, a pledat de asemenea, la 22 iulie, pentru o ”consolidare a frontierei de est a Alianţei”, în prezenţa omologilor săi din Europa Centrală şi de Est reuniţi la Varşovia, înaintea summitului NATO din 4-5 septembrie. Rasmussen a afirmat, de asemenea, că ”prăbuşirea avionului Boeing al Malaysia Airlines, doborât la 17 iulie în Ucraina, este o crimă de război. Avem numeroase informaţii că separatiştii sprijiniţi de ruşi sunt vinovaţi”. Sâmbătă, experţii internaţionali de la locul prăbuşirii zborului MH17 în estul Ucrainei au fost nevoiţi să părăsească o parte a zonei în care căutau fragmente de fuselaj, din cauza tirurilor de artilerie, a anunţat OSCE.

RESTABILIREA ÎNCREDERII Încrederea care a existat între Ucraina şi Rusia trebuie să fie restabilită, a subliniat, sâmbătă, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, într-un interviu pentru postul de televiziune francez TV5 Monde. Întrebat dacă ar putea accepta un statut de autonomie pentru regiunea din estul Ucrainei, el a explicat: ”Vorbim de o puternică descentralizare. Avem intenţia de a le acorda separatiştilor mai multă putere politică şi economică”. Klimkin a subliniat importanţa unei soluţii politice pentru conflictul din estul ţării. De asemenea, potrivit ministrului ucrainean, autorităţile de la Kiev sunt dispuse să acorde limbii ruse un statut oficial în Ucraina, pentru a accelera soluţionarea situaţiei.

ACUZAȚII RESPINSE KGB-ul de la Tiraspol a dezminţit, vineri, informaţii apărute în presa ucraineană cu privire la tiruri de arme automate efectuate de pe teritoriul Transnistriei în direcţia militarilor ucraineni. Serviciul insistă, de asemenea, că nu a trimis avioane fără pilot să survoleze teritoriul ucrainean. KGB-ul a calificat informaţiile apărute în presa ucraineană drept provocări ce au scopul de a destabiliza situaţia în zona de frontieră şi de a crea panică în rândul populaţiei din regiunile ucrainene Odesa şi Vinniţa. ”Menţionăm că oficiali ucraineni au declarat anterior că Transnistria ar pregăti un atac asupra Ucrainei, însă aceste afirmaţii sunt neîntemeiate”, subliniază serviciul.

ATITUDINE RUSEASCĂ Sute de ruşi s-au reunit sâmbătă, la Moscova, pentru a-i cere preşedintelui Vladimir Putin să treacă la acţiune în Ucraina, trimiţând trupe de menţinere a păcii, pentru a pune capăt vărsării de sânge din estul acestei foste republici sovietice. ”Dacă o persoană are puterea, trebuie să se folosească de ea pentru a trece la acţiune”, au afirmat organizatorii, la începutul manifestaţiei la care au participat mai mulţi separatişti veniţi din autoproclamata republică Doneţk (regiunea Donbas din Ucraina) şi soţiile lor. Conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei a provocat moartea a peste 1.100 de persoane în trei luni, potrivit ONU. În pofida susţinerii politice afişate de Putin faţă de separatiştii rusofoni din Ucraina, Kremlinul a negat până în prezent că le-ar fi acordat un ajutor direct.