Sărutul pasional declanşează o creştere a reacţiilor chimice din creier, care îi face pe parteneri să se simtă excitaţi, fericiţi sau relaxaţi, potrivit descoperirilor unor cercetători americani, informează ”The Sunday Times”, în ediţia online. Cercetătorii iau, de asemenea, în calcul posibilitatea ca hormonii responsabili de aceste reacţii să fie activaţi prin schimbul de feromoni responsabili pentru stimulare sexuală, care intră în componenţa salivei. ”Acest studiu explică faptul că sărutul este mai complex decît se crede, cauzînd schimbări hormonale şi declanşînd reacţii la care nu ne-am gîndit niciodată”, a declarat Wendy Hill, profesor de psihologie la Lafayette College, Pennsylvania. ”Avem tendinţa să ne gîndim mai mult la persoana pe care o sărutăm şi cum ne simţim atunci şi totuşi se întîmplă mult mai multe lucruri”, a mai spus Hill.

Oxitocina este un hormon despre care se ştie că este implicat în activităţile de socializare, astfel încît cercetătorii estimează că nivelul acestui hormon este mai ridicat în timpul sărutului, în timp ce nivelul cortizolului, supranumit şi hormonul stresului, scade. Rezultatele studiului arată că nivelul cortizolului scade la ambii parteneri, în timpul sărutului, deşi nivelul oxitocinei creşte la bărbaţi şi scade la femei, ceea ce i-a surprins pe cercetători. Aceştia au motivat acest rezultat, explicînd că atmostera deloc romantică în care a fost realizat studiul a jucat un rol important în starea de spirit a participanţilor. Pe de altă parte, alţi cercetători au studiat importanţa primului sărut, act care poate consolida sau rupe o relaţie. ”Femeile acordă o mai mare importanţă respiraţiei şi danturii partenerului, deoarece aceste detalii arată cît de îngrijită este o persoană şi cît de importantă este pentru ea igiena personală”, a declarat Susan Hughes, psiholog la Albright College, Pennsylvania. Pe de altă parte, Wendy Hill este de părere că pe lîngă factorii psihologici, într-un sărut sînt importanţi şi feromonii din salivă. La oameni, rolul feromoniilor este controversat, deoarece nu există un organ care să îi detecteze, deşi Sarah Woodley, asistent universitar la Duquesne University, Pittsburgh, este de părere că feromonii pot fi simţiţi prin intermediul nasului.