Noile prevederi ale Legii Educaţiei în ceea ce priveşte alegerea structurilor de conducere din cadrul facultăţilor au reuşit să politizeze universităţile din România, în ciuda declaraţiilor ministrului de resort, Daniel Funeriu, care afirma că vrea depolitizarea sistemului de învăţământ românesc. Potrivit prevederilor legale, la nivelul fiecărei facultăţi trebuie organizate alegeri pentru desemnarea membrilor Consiliului Facultăţilor, organisme cu rol decizional şi deliberativ. Practic, membrii acestora sunt cei care decid modalitatea de organizare a facultăţilor, de derulare a concursurilor de admitere, dar şi evaluarea activităţii didactice şi de cercetare din cadrul facultăţii. Dacă la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, alegerile s-au derulat fără probleme, la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice (FISP) din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, în urma alegerilor, trei dintre cadrele universitare cu funcţii de conducere şi-au dat demisia. Este vorba, mai exact, de prodecanul FISP, conf. univ. dr. Marioara Cojoc, de directorul Departamentului de Istorie, lect. univ. dr. Adriana Cîtea şi directorul Departamentului de Ştiinţe Sociale şi Relaţii Internaţionale, lect. univ. dr. Răzvan Pantelimon. „Am candidat pentru Consiliul FISP, dar nu am întrunit voturile necesare pentru a fi aleşi. Prin urmare, fiind vizibilă neîncrederea colegilor în actuala conducere, am decis să ne dăm demisia din toate funcţiile pe care le deţinem: de prorector, respectiv director de departament şi de membru în consiliile departamentelor. Demisiile au fost înaintate conducerii FISP în urmă cu aproape o oră (vineri, în jurul orei 16.00 – n.r.)”, a declarat conf. univ. dr. Marioara Cojoc.

DOSARE LA CNSAS Ea a precizat că, din păcate, la nivelul noului consiliu, au fost alese persoane care nu numai că nu întruneau condiţiile pentru a candida, dar au fost şi colaboratori ai fostei Securităţi. „În ecuaţia noii conduceri se regăsesc oameni cu state vechi, dovedite şi probate, în colaborarea cu Securitatea, colaboratori ai Securităţii”, a spus prodecanul FISP. Printre cei indicaţi de conf. univ. dr. Marioara Cojoc se numără şi conf.univ.dr. Stoica Lascu, a cărui candidatură a fost acceptată şi a şi câştigat deşi, potrivit prodecanului, nu îndeplineşte una din regulile fundamentale ale învăţământului universitar, neavând publicată teza de doctorat. „Mai mult, potrivit dosarelor făcute publice de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, conf. univ. dr. Lascu se numără printre colaboratorii fostei Securităţi, numele de cod fiind Alexandru. În aceeaşi situaţie se numără şi actualul decan, conf. univ. dr. Daniel Flaut, al cărui nume se regăseşte în cărţile lui Marius Oprea despre colaboratorii Securităţii”, a mai spus prodecanul FISP.

RECTORUL UNIVERSITĂŢII „OVIDIUS”, PROF. UNIV. DR. VICTOR CIUPINĂ, A DECLARAT CĂ NU SE POATE IMPLICA ÎN SOLUŢIONAREA CAZULUI PENTRU A NU FI ACUZAT CĂ INFLUENŢEAZĂ ALEGERILE DE LA NIVELUL INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

De asemenea, conf. univ. dr. Cojoc a mai spus că printre membrii consiliului au ajuns asistenţi sau lectori care nu au primit nici măcar confirmarea lucrării de doctorat, care fac comerţ cu lucrări de licenţă sau care au unităţi comerciale ce fac afaceri cu universitatea. „Alegerile pentru consiliul FISP nu au ţinut cont nici de rezultatele academice, nici de moralitate. Este vremea nonvalorilor, prin urmare le vom lăsa drumul liber”, a mai spus prodecanul, afirmând că asupra sa au fost făcute presiuni şi din cauza apartenenţei sale politice, fiind membru al PSD. Din păcate, decanul FISP şi conf.univ.dr. Stoica Lascu nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima punctul de vedere.

ANUMIŢI STUDENŢI, SCOŞI DIN ECUAŢIA PENTRU ALEGEREA RECTORULUI? Componenţa consiliilor facultăţilor este deosebit de importantă, în condiţiile în care membrii acestora sunt cei care votează în cadrul alegerilor pentru rector. Pe lângă cadrele universitare, din consilii fac parte şi reprezentanţii studenţilor, în pondere de 25% din numărul total de membri. Numărul de studenţi fiind destul de mare, nu este exclus ca, în anumite cazuri, să se încerce favorizarea unui anumit candidat la funcţia de rector, influenţând alegerile. Potrivit unuia dintre reprezentanţii studenţilor în Senatul Universităţii „Ovidius”, Alexandru Neş, asemenea suspiciuni planează asupra alegerilor reprezentanţilor studenţilor în Consiliul Facultăţii de Artă din cadrul instituţiei de învăţământ superior. „Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivelul reprezentanţilor studenţilor prevăd ca Liga studenţilor să anunţe, cu trei zile înainte, organizarea evenimentului, pentru ca cei care doresc să-şi poată depune candidatura. Din păcate, la nivelul Facultăţii de Artă, acest lucru nu s-a întâmplat. Am aflat, întâmplător, că azi (vineri - n.r.) sunt alegeri, când am venit să-mi depun candidatura”, a spus Neş. Faptul că un număr mic studenţi a ştiut, din timp, de derularea alegerilor, a făcut ca doar anumiţi candidaţi să se înscrie pe liste şi, implicit, doar o parte să se prezinte la vot. „Fiecare student al Facultăţii de Artă poate candida şi poate vota. Prin neanunţarea alegerilor, le-au fost încălcate aceste drepturi”, a spus Alexandru Neş. Preşedintele Ligii Studenţilor din cadrul Universităţii „Ovidius”, Alexandru Stanciu, a negat acuzaţiile aduse de colegul său, declarând că alegerile au fost anunţate prin afişe lipite în incinta universităţii.