La zece ani de la aderarea României la NATO, compania RAJA în colaborare cu Asociaţia Română a Apei, Patronatul Român al Apei, Fundaţia EURISC (Institutul European pentru Managementul Riscului, Securităţii şi Comunicării) şi Academia Română au organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, un simpozion la care au participat reprezentanţi ai tuturor structurilor care au făcut posibilă intrarea României în Alianţă. Cu acest prilej, s-a vorbit despre organizaţia NATO, scopul şi preocupările ei, dar şi despre contribuţia României în cadrul Alianţei. Potrivit generalului Nicolaie Spiroiu, fost ministru al Apărării Naţionale, consilier militar la Misiunea României pe lângă ONU, ţara noastră a demonstrat în ultimii zece ani, prin implicarea forţelor armate şi a Ministerului Apărării Naţionale, că este un aliat de top în Alianţa Nord-Atlantică în special datorită trupelor, care au făcut şi sacrificii. “Profilul României la zece ani de la intrarea oficială a României în Alianţa Nord-Atlantică a scos în evidenţă cel puţin două aspecte foarte importante. În primul rând, România, prin prestaţia militară şi politică din aceşti ani, a dobândit cel mai bun sistem de securitate. Al doilea element important este acela că, în dobândirea acestei poziţii, Ministerul Apărării Naţionale şi prestaţia Armatei au fost importante şi apreciate de către aliaţii noştri”, a spus Spiroiu. La rândul său, generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major al Armatei, fost consilier prezidenţial pe probleme de apărare, a subliniat faptul că, în acest moment, este necesar ca România să îşi regândească rolul său în NATO şi să-şi revizuiască strategia de securitate şi strategia militară. „Trebuie să fim foarte conştienţi că ne aflăm din nou la un moment de cotitură a istoriei, pentru că suntem obligaţi să răspundem unor provocări noi. Din februarie 2014 ne confruntăm clar cu o criză majoră, considerată cea mai gravă criză geopolitică de la sfârşitul Războiului Rece, o criză care s-a declanşat prin agresiunea rusă împotriva Ucrainei, prin anexarea ilegală a Crimeei, deci prin modificarea brutală a frontierelor aici, la doi paşi de noi, la 250 km de Constanţa”, a spus Degeratu.

APA - INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ Criza şi securitatea apei potabile au constituit o temă majoră a conferinţei. „Am avut ocazia să evidenţiem rolul pe care sistemele de alimentare cu apă îl joacă în asigurarea liniştii populaţiei. În ultima vreme se discută foarte des despre securitatea alimentară, energetică, dar şi cea a apei. Astăzi, sistemele de alimentare cu apă fac parte din ceea ce noi numim infrastructuri critice. Pe baza discuţiilor, a schimburilor de idei care au avut loc, dorim să putem îmbunătăţi cadrul legislativ consacrat domeniului”, a spus secretarul de stat şi consilierul primului-ministru pe probleme de securitate, Sorin Encuţescu. În prezent, se discută despre posibilitatea ca operatorii de apă să primească sprijin financiar pentru a asigura securitatea reţelelor de apă. „Suntem obligaţi să identificăm riscuri posibile, ca să putem interveni. Din 2010, există un comitet la nivelul Guvernului, care lucrează la o legislaţie ce va permite acordarea unor ajutoare financiare companiilor de apă pentru asigurarea securităţii reţelelor de apă, a staţiilor de epurare, a pompelor şi a conductelor magistrale de apă”, a spus directorul general al RAJA SA, Felix Stroe.