Procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul şefei Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Laura Georgescu, pentru noi fapte de abuz în serviciu şi instigare la fals. DNA arată, într-un comunicat de presă transmis ieri presei, că, în dosarul privind fapte săvârșite în legătură cu decizii ale CNA, procurorii au extins urmărirea penală față de Laura Corina Georgescu, preşedinta CNA, aceasta fiind cercetată pentru abuz în serviciu (cinci acte materiale) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (cinci acte materiale). Anchetatorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile, inclusiv asupra conturilor bancare, aparţinând Laurei Georgescu, până la limita de 2.296.200 de lei, "sumă reprezentând valoarea cu care cinci posturi de televiziune s-au constituit până în acest moment drept parte civilă", a precizat DNA. Potrivit ordonanţei de extindere a urmăririi penale, Laura Georgescu ar fi instigat, în perioada 2013-2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a patru posturi de televiziune (cinci sesizări nereale), altele decât cele referitoare la cele şapte posturi de televiziune care au făcut obiectul actelor de cercetare anterioare. Anchetatorii au mai extins urmărirea penală în cazul Laurei Georgescu şi în 24 aprilie, tot pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, după ce au identificat noi cazuri de televiziuni sancţionate în baza unor date false. Ulterior, în urma cercetărilor, patru operatori TV sancționați ca urmare a demersurilor efectuate de președinta CNA, în baza sesizărilor false care ar fi fost făcute chiar la instigarea acesteia, au comunicat date utile anchetei, a precizat DNA. "Printre datele comunicate de operatorii TV au fost identificate noi sesizări care conțineau date false, fiind promovate de suspecta Georgescu Laura, și care au avut ca rezultat sancționarea acestora. În unele cazuri, sesizarea a fost redactată şi înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc", se mai arată în ordonanţa de extindere a urmăririi penale. Astfel, în această cauză, până în prezent, anchetatorii au reţinut în cazul Laurei Georgescu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată (25 acte materiale), și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (25 acte materiale), în cazul sesizărilor falsificate ce au stat la baza sancționării cu amendă a 11 posturi de televiziune. DNA arăta în 24 aprilie, când anunţa extinderea urmăririi penale, că Laura Georgescu, "probabil urmărind diferite interese de natură personală sau capacitată de entităţi juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce deţin diferite funcţii publice", a impus mai multor funcţionari din cadrul CNA să întocmească sesizări ce conţin date nereale, iar ulterior a susţinut respectivele sesizări false prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancţionarea cu amendă a unui număr de şapte posturi TV, unele dintre aceste posturi fiind sancţionate de mai multe ori.

DATE FALSE "În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele şapte posturi TV, s-au inserat date nereale referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea (nume, prenume, adresă de domiciliu, date de contact) sau chiar cu privire la momentul sesizării. În conţinutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile pe care a considerat preşedinta CNA, Laura Georgescu, că ar fi suficiente pentru a putea susţine ulterior sancţionarea respectivului post, chiar dacă, în unele situaţii, faptele erau mai vechi şi ar fi putut fi prescrise (se aplică termenul general de prescripţie în materie contravenţională - şase luni)", preciza DNA.

Procurorii arătau că, după redactare, aceste sesizări erau printate şi înregistrate ca şi cum ar fi fost preluate de pe e-mail-ul instituţiei, deşi acestea nu erau transmise pe poşta electronică, însă aceasta reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparenţa de legalitate a sesizărilor. "În cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor şi al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiţii, este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancţionabil şi se proceda la redactarea sesizării, însă, din neglijenţă, nu se modifica ora şi rămânea menţionată ora redactării care, aşa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program", au mai stabilit anchetatorii.