Omul de afaceri Sorin Strutinsky, inculpat într-un dosar DNA alături de fostul primar al Constanței Radu Mazăre, îi aduce acuzații extrem de grave șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Strutinsky a formulat o sesizare către Inspecția Judiciară în care solicită cercetarea disciplinară a lui Kovesi pentru comiterea abaterii disciplinare constând în exercitarea funcției cu rea-credință, abatere săvârșită cu știință de către șefa DNA. De altfel, Sorin Strutinsky afirmă că faptele pe care le-ar fi făcut Laura Kovesi au chiar serioase “conotații infracționale”. Plângerea formulată de Sorin Strutinsnky vine după ce în presă au apărut dezvăluiri, susținute cu documente, despre modul în care DNA și SRI au lucrat în dosarul omului de afaceri și al lui Radu Mazăre și despre cum Laura Kovesi a autorizat, prin semnătura ei, Serviciul Român de Informații ca beneficiar secundar al informațiilor strânse în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere. Așadar, o dovadă concretă a “Binomului SRI-DNA”. În același dosar, DNA a plantat tehnică de interceptare în celula de arest în care a fost plasat Strutinsky, dar și la “vorbitor”, locul unde omul de afaceri se întâlnea cu avocații săi. În acest sens, Sorin Strutinsky acuză că, prin măsurile luate, Laura Kovesi i-a încălcat dreptul la securitatea juridică, dreptul la apărare și dreptul la viață privată.

Iată un fragment din plângerea omului de afaceri Sorin Strutinsky formulată la Inspecția Judiciară împotrivă șefei DNA Laura Kovesi: “Potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, constituie abatere disciplinară orice activitate cicumscrisă funcției exercitată cu rea-credința. Față de această împrejurare, vărog să observați următoarele:

- În calitatea sa de Procuror-Șef al DNA, dna Laura Codruța Kovesi s-a implicat direct în activitatea de urmărire penală desfășurată în dosarul 964/P/2014 de Procurorul de caz și a dispus măsuri procedurale pe care Codul de procedură penală le dă în competență exclusivă Procurorului de caz;

- Dna Procuror-Șef a fost cea care, prin adrese, a comunicat Serviciului Tehnic Ordonanțele de delegare a punerii în executare a măsurilor de supraveghere în pofida faptului că, potrivit Cap. Reguli speciale privind primirea, înregistrarea și circulația lucrărilor la nivelul Structurii Centrale a DNA din OMJ nr. 2184/C/2006, aceste măsuri trebuiau nu doar dispuse, ci și comunicate de către Procurorul de caz urmând circuitul lucrărilor stabilit prin normativul indicat. Comunicarea către Serviciul Tehnic nu este un act care ține de administrarea DNA și care intră în competența Șefului de Direcție. Ea este actul prin care se comunică Serviciului Tehnic împrejurarea că Procurorul de caz a delegat o parte a activității sale către Serviciul Tehnic. Este practic vehiculul procedural prin care cel mandatat ia cunoștințăde atribuțiile conferite și prin care se realizează în fapt transferul de atribuții de la Procurorul de caz spre cei mandatați. Prin urmare, adresele de comunicare a mandatelor și Ordonanțelor de delegare sunt acte procedurale. Ele sunt date de lege în competență Procurorului de caz și nu Procurorului șef de Direcție;

- Dna Procuror Șef a dispus și măsuracarezultatele/informațiile obținute prin punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică să fie puse nu doar la dispoziția Procurorului de caz, ci și a celor două unități SRI pe care le instituie ca 'beneficiari secundari'. Și aceasta este tot o măsură procedurală/act procedural pentru că are efecte de dispoziție asupra anchetei. Un act procedural profund ilegal, dispus de o persoană care, fără să aibă atribuții în anchetă, intervine în dosar și dispune măsuri restrictive de drepturi peste autoritatea Procurorului de caz;

- Prin măsura implicării în anchetă a unităților SRI, dna Laura Codruța Kovesi a facilitat accesul acestuiserviciu la informații secrete de serviciu- dosarul fiind în fază de urmărire penală;

- Introducând (fără să aibă nici temeiul legal și nici dreptul procedural să intervină în activitatea Procurorului de caz), ca participant la anchetă un serviciu secret căruia îi era interzisă expres această activitate, mi-a încălcat brutal dreptul la securitatea juridică, la apărare și viață privată. Atât eu (care nu aveam nicio calitate în dosar), cât și persoanele din anturajul meu (și elefără vreo calitate în cauză), apărătorii aleși fiind practic sub atentă dar profund nelegală supraveghere a SRI;

- Totodată, această măsură profund ilegală și abuzivă a făcut posibilă implicarea serviciului menționat în identificarea de piste și 'strategii de anchetă', martori sub acoperireetc. Pentru că doar astfel îmi pot explica în ce a constat sprijinul, clamat și prin declarații oficiale, pe care SRI l-a dat anchetei care mă viza;

- Prin acțiunile dnei Procuror Șef de a institui și menține SRI în anchetă ca 'beneficiar secundar' al informațiilor obținute prin supraveghere tehnică s-a ajuns la trimiterea mea în judecată în urma unei anchete viciate prin împrejurarea că nu fost făcută doar de organele de urmărire penală ci și de un serviciu fără atribuții în acest sens.

În concluzie la acest punct, apreciez că atât comunicarea actelor de delegare, cât și instituirea fără temei legal și fără drept de a interveni în anchetă a 'beneficiarilor secundari' sunt acte susceptibile de se încadra în latura obiectivă a abaterii disciplinare. (...)“

Membrii Comisiei de control al SRI dezbat astăzi informațiile potrivit cărora DNA a desemnat două unități a SRI ca beneficiari secundari ai interceptărilor, în cadrul dosarului care îl vizează pe omul de afaceri Sorin Strutinsky

Vicepreședintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, deputatul ALDE Marian Cucșa, a declarat anterior că va supune atenției colegilor săi două subiecte în prima ședință, care se desfășoară astăzi.

Primul aspect semnalat de vicepreședintele comisiei se referă la Florian Coldea, care a devenit conferențiar universitar la Academia Națională de Informații.

„În prima ședință a Comisiei SRI vom cere Serviciului detaliile acestui subiect, să vedem cum a fost posibil ca domnul Coldea să revină ca și conferențiar universitar, la Universitatea Mihai Viteazul. Nu mi se pare normal să revină, să predea la Universitate, din moment ce a fost trecut în rezervă”, a menționat Cucșa.

Cel de-al doilea subiect se referă la problema transmiterii de către DNA către două unități aparținând SRI a unor documente privind interceptările din dosare analizei membrilor comisiei, urmând a se decide dacă se va chema la audieri conducerea SRI sau dacă se va opta pentru o solicitare în scris.

„La începutul sesiunii parlamentare, în prima ședință a Comisiei SRI, voi discuta cu colegii din comisie și vom analiza exact situația și în funcție de necesitate, ori vom chema la audieri conducerea Serviciului Român de informații, ori vom trimite o solicitare scrisă pe acest subiect”, a precizat Cucșa pentru Mediafax.

Acesta anunțase anterior, într-un comunicat de presă, că va cere oficial informări de la Serviciul Român de Informații, cu privire la aspectele semnalate opiniei publice de către reprezentanții mass-media.

”Deși legea interzice ca SRI să facă acte de urmărire penală, totuși actele de urmărie penală ale DNA erau trimise SRI, evident, în cazul unor dosare importante care vizau anumiți oameni politici. Consider că este un caz de o gravitate extremă care, dacă se dovedește a fi real, reprezintă un important semnal de alarmă pentru justiția din România. În aceste condiții, se confirmă faptul că justiția reprezenta un câmp tactic pentru serviciile de informații, iar dosarele instrumentate de către DNA aveau un suport consistent din partea acestor structuri”, se arăta în comunicatul semnat de vicepreședintele Comisiei de control al SRI.

Citește plângerea integrală a lui Sorin Struntinsky împotriva Laurei Codruța Kovesi

Sursa: luju.ro