Poşta Română a avut o atitudine pasivă în dosarul lui Mihail Toader, fapt care dovedeşte că "nici actuala conducere nu se preocupă îndeajuns de patrimoniul acesteia", iar în faţa unei instanţe civile nu ar fi avut nicio şansă să recupereze prejudiciul constatat de anchetatori, potrivit Tribunalului Bucureşti (TB). Reamintim că TB l-a condamnat, în 9 februarie, pe fostul director al Poştei Române Mihail Toader la zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, după ce a cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, la un preţ supraevaluat de 12 ori, prejudiciul fiind de aproximativ 6,5 milioane de euro. Prin aceeaşi decizie a TB au fost condamnaţi Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică, şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi trei primind câte zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu. Conform hotărârii instanţei, cei patru trebuie să achite CNPR 6.583.000 de euro, cu dobânda legală aferentă de la data săvârşirii infracţiunii şi până la achitarea integrală a debitului. Judecătorul care a dat sentinţa în acest dosar a arătat, în motivarea deciziei, că cei patru inculpaţi, în calitate de înalţi funcţionari ai unei importante companii de stat, în loc să apere interesele CNPR, au acţionat în sens contrar, cu rea-credinţă, pentru păgubirea acesteia. Potrivit motivării, fiecare dintre cei patru inculpaţi a avut rolul său bine definit în săvârşirea infracţiunii, iar în ipoteza în care cel puţin unul dintre ei ar fi refuzat să ia parte la activitatea infracţională, prejudicierea părţii civile ar fi fost împiedicată. În plus, s-a apreciat că mijloacele folosite de inculpaţi denotă o "înaltă calificare" infracţională, de natură să conducă instanţa la concluzia că aceștia "sunt de o periculozitate deosebită, fapt ce impune aplicarea unei pedepse exemplare în raport de gravitatea infracţiunii săvârşite". De asemenea, determinant în cuantificarea pedepsei a fost prejudiciul uriaş cauzat CNPR, de 6.583.000 euro, prejudiciu nerecuperat până în prezent și nerecuperabil nici în viitor, în condiţiile în care măsurile asigurătorii impuse asupra unor imobile proprietatea inculpaţilor sunt practic insuficiente. "În condiţiile în care România se zbate într-o insuficienţă acută de fonduri pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru infrastructură, inculpaţii, într-un interval extrem de scurt - din iulie până în noiembrie -, au cauzat CNPR acel prejudiciu uriaş, prejudiciu care va fi acoperit într-un mod sau în altul de către contribuabilul român plătitor de taxe și impozite, contribuabil care aşteaptă, și este îndreptăţit să o facă, de la înalţii funcţionari care administrează banul public, un nivel de trai mai bun și nicidecum supunerea acestuia la lipsuri de tot felul de care nu poate fi făcut răspunzător", notează instanța. Totodată, instanţa a avut în vedere, la stabilirea cuantumului pedepsei, și conduita inculpaţilor, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătoreşti. În ciuda evidenţei vinovăţiei, inculpații au negat infracțiunea, arată instanța. În consecinţă, instanţa a apreciat că "scopul educativ și, mai ales, preventiv al sancţiunii aplicate inculpaţilor poate fi atins prin aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi la maximum special prevăzut de lege și, bineînţeles, cu executarea în regim de detenţie, cuantum care va constitui totodată un serios avertisment pentru cei care se află în prezent în importante funcţii de conducere ale regiilor și companiilor cu capital majoritar de stat și care gestionează banul public".

Referitor la acţiunea civilă promovată de CNPR, judecătorul a subliniat "pasivitatea cu care partea civilă s-a remarcat pe parcursul derulării judecăţii, fapt care dovedeşte că nici actuala conducere a CNPR nu se preocupă îndeajuns de patrimoniul acesteia".

Instanţa a mai dispus, prin sentinţa din 9 februarie, menţinerea sechestrului pus pe câte două imobile ce aparţin lui Emanoil Lepădatu şi Dan Mihai Toader, pe un imobil al lui Vasile Bărbuleţ şi unul al lui Andrei Marinescu.

Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă, contestaţia formulată de cei patru foşti şefi din CNPR având termen de judecată la Curtea de Apel Bucureşti în 21 mai.