Nu de puține ori s-a spus și s-a scris că amestecul politicului în treburile Justiției nu este sănătos pentru democrația unei țări. La noi, în România, politicul e în toate și în toți. La un moment dat, în vremea guvernării portocalii, se ajunsese la situația de a angaja pe criterii politice inclusiv femeile de serviciu din instituțiile publice. Poate cea mai gravă situație a fost regăsim în Justiție. Din cauza implicării oamenilor politici în acest domeniu, s-a ajuns la grave derapaje și abuzuri ale căror victime sunt exact acceași politicieni. Derapajele au pornit în urmă cu 11 ani, când cuplul politic Traian Băsescu, în calitate de președinte, și Monica Macovei, în calitate de ministrul Justiției, susținuți de Daniel Morar, fost șef al DNA, a repolitizat numirea procurorilor-şefi din sistem prin trecerea deciziei de numire a șefilor din Justiție din curtea Consiliului Superior al Magistraturii (un for tehnic) în curtea Ministerului Justiţiei - condus de o persoană numită politic, adică de Monica Macovei. De atunci, Băsescu și acoliții săi au numit în funcțiile-cheie din Justiție tot felul de personaje care au fost acuzați i-au făcut jocurile fostului șef de stat. Printre personajele preferate de Băsescu s-au numărat Daniel Morar, Laura Codruța Kovesi, actualul șef al DNA, și Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

PREȘEDINTELE ȘI MINISTRUL JUSTIȚIEI, SĂRIȚI DIN SCHEMĂ

Unul dintre puținele personaje care a avut curajul să critice numirile șefilor din Justiție de către oamenii politici este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Și nu doar că a criticat sistemul impus de Băsescu & Co, ci a inițiat un proiect de lege prin care propune excluderea şefului statului şi a ministrului Justiţiei din procedurile de numire a conducerii ÎCCJ şi a procurorilor şefi. Concret, dacă Legea lui Tăriceanu va fi aplicată, preşedintele României și ministrul Justiției nu vor mai face numirile pentru funcțiile de preşedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), procuror general, procuror șef al DNA, procuror şef al DIICOT. „ÎCCJ îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii”, prevede proiectul preşedintelui Senatului. Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată inițiativă. Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. În prezent, legea prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, iar propunerea lui Tăriceanu este ca aceste numiri să ţină numai de Instanţa supremă, care să îşi aleagă din rândul ei, „fără niciun fel de intervenţie politică din afară”, conducerea.

„CSM VORBEȘTE DESPRE INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI, DAR RESPINGE ORICE PROPUNERE DE ÎNCURAJARE A ACESTUI LUCRU”

Deși proiectul lui Tăriceanu aduce independență Justiției, CSM a avizat negativ proiectul, motivând că în textul legislativ nu se precizează care este modalitatea concretă de organizare a alegerilor pentru președintele ÎCCJ, dar și că eliminarea Consiliului din procedura de numire în funcțiile de conducere de la ÎCCJ contravine Constituției. Decizia și criticile CSM legate de această lege l-a surprins pe președintele Senatului. „CSM vorbește despre necesitatea independenței Justiției, dar refuză orice propunere de a încuraja și sprijini acest lucru. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independență și mai mare numirilor de la nivelul judecătorilor și procurorilor și de a scoate aceste numiri de sub zona politică”, a afirmat Tăriceanu. Proiectul de lege a fost adoptat tacit, miercuri, la Camera Deputaților, deoarece termenul pentru dezbatere şi vot final - 6 iunie - fiind depăşit. Proiectul va ajunge la Senat, care este Cameră decizională. Dacă inițiativa va trece de Senat și va fi promulgată de președintele Iohannis, vom putea spune că revenim la sistemul de dinaintea lui Traian Băsescu, când șefii din Justiție erau stabiliți din interior și nu de oamenii politici. Referitor la proiectul lui Tăriceanu, avocatul Lucian Bolcaș a inițiativa este, pe de o parte, rezonabilă, iar pe de altă parte excluderea CSM din ecuația numirilor la CSM ridică un mare semn de întrebare. „Nu aș spune direct că este neconstituțională această propunere, dar ea trebuie să fie discutată”, a spus Bolcaș.