O nouă idee creaţă a străbătut calea undelor, avându-l ca emiţător pe şeful DIICOT, Daniel Constantin Horodniceanu. Acesta a identificat miercuri, ca prioritate pentru instituţia pe care o conduce, crearea unei poliții judiciare, un aparat de poliție propriu, dar nu neapărat de tipul celui care funcționează în DNA. „Crima organizată are alt specific, polițistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, trebuie să penetreze grupurile infracționale, să fie în legătură cu vectorii crimei organizate. E un deziderat al nostru. Crima organizată din România a fost dezarticulată prin Legea 39/2003. Prin schimbarea Codului Penal în 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului”, a spus Horodniceanu, într-un interviu acordat unui post de televiziune. El a criticat lipsa unei strategii naționale, a unei analize naționale de risc. "Ministerul Public, MAI și Ministerul Justiției trebuie să concure la crearea unei strategii naționale. Este foarte important pentru DIICOT să își creeze o unitate proprie de analiză a informațiilor și o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracțional. Cred că este foarte important (...) să nu se lase produsul infracțional în mâna infractorului. Am elaborat deja proiectul, este pe masa Ministerului de Justiție și avem o mare deschidere în ceea ce-l privește", a spus șeful DIICOT. Horodniceanu a vorbit și despre pericolul terorismului, arătând că DIICOT a dat întotdeauna atenție acestei amenințări, având un serviciu specializat. "Din fericire, România nu a traversat o perioadă mai grea ca în alți ani, dar am acordat o atenție mai mare în 2015 acestui fenomen, deoarece un număr mai mare de cetățeni străini au tranzitat teritoriul țării. DIICOT lucrează cu SRI în acest domeniu, suntem întotdeauna prezenți acolo unde e nevoie. Nu este o amenințare reală în acest moment. Trebuie să vedem cum decurg lucrurile în continuare: dacă primim refugiați, dacă se păstrează spațiul Schengen", a afirmat Horodniceanu.

INTENŢII Procurorul-șef a spus, legat de cazul tânărului din Craiova, că poate ar trebui pedepsită consultarea site-urilor care incită la radicalizare islamistă, prezintă execuții sau torturi, la fel cum sunt pedepsite site-urile pornografice cu copii. "Tânărul din Craiova are interdicția de a accesa anumite site-uri și de a frecventa anumite locuri. Acestea pot fi făcute prin monitorizarea providerului de internet. Există un proiect de lege promovat de MJ legat de interdicția anonimizării cartelelor telefonice", a mai arătat Horodniceanu. El a precizat că, în ultima perioadă, tânărul contactase anumite persoane cărora le cerea achiziționarea unor arme de asalt și a două grenade. "Medicul legist care l-a examinat prima dată a spus că e un tânăr de 17 ani teribilist, însă după anamneza de două ore nu a mai avut aceeași părere", a declarat șeful DIICOT. În ceea ce privește traficul de droguri, Horodniceanu a menționat că, în ultimul an, cantitatea de droguri de mare risc confiscată - 750 kg - a depășit-o pentru prima dată pe cea de droguri de risc, care s-a ridicat la 680 kg. "O problemă mai mare o reprezintă drogurile psihoactive, care sunt mai ieftine. Încercăm să introducem în textul legii și substanțele psihoactive, care sunt mult mai ieftine, dar mai nocive decât drogurile naturale sau cele sintetice prevăzute de Legea 143", a completat el. Întrebat despre situația pe care a găsit-o la preluarea funcției, după plecarea Alinei Bica din fruntea instituției, Horodniceanu a afirmat că dosarul Bica a afectat imaginea DIICOT și a provocat "frustrări" în interiorul instituției. "Am pomenit cuvântul „frustrare“ - era acest sentiment de nedreptate, nu putem pune o etichetă pe toți lucrătorii după conducătorul instituției, cei care munceau înainte muncesc și acum. (...) Să nu credeți că nu au existat filtre de integritate și când a fost numită Alina Bica. Poate ar trebui să încercăm să importăm un model de succes. Uitați, de pildă, cum se numește șeful Europolului sau al Interpolului", a declarat el.