“Scurgerea de documente confidenţiale de către WikiLeaks este un caz de terorism informaţional”, a afirmat, duminică seară, preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover. Acesta, care a fost ministru fără portofoliu în fruntea serviciilor secrete, între 1998 şi 2000, a declarat că “afacerea WikiLeaks arată că este nevoie de a ataca tabuul ce înconjoară lipsa de control asupra presei online” şi că “este necesar de a stabili o metodă prin care să poată fi evitate cazuri similare în viitor”. “Dat fiind că scurgerea de informaţii a fost intenţionată, ea trebuie numită terorism informaţional. Dacă cei responsabili nu au realizat pe deplin anvergura acţiunii lor, atunci a fost vorba de un act copilăresc, periculos pentru democraţie”, a completat şeful Legislativului. Totodată, el a ţinut să sublinieze că cei care protestează în favoarea WikiLeaks sunt cei care se bucură de beneficiile democraţiei pe care WikiLeaks o subminează. Kover a mai spus că scurgerile care dezvăluie comunicări confidenţiale ce deviază de la stilul diplomatic standard, provocând stânjeneală pentru Departamentul de Stat şi diplomaţii vizaţi, sunt mai puţin importante. Acestea nu vor avea un efect de durată, a adăugat el.

Difuzarea notelor diplomatice americane de către site-ul WikiLeaks marchează o etapă majoră în evoluţia Internetului, evidenţiind amploarea acestuia asupra lumii. Dezvăluirile WikiLeaks reamintesc de afacerea Napster, care a provocat o undă de şoc în industria muzicală, în 1999, oferind acces liber, prin Internet, la sute de mii de melodii. Criticii cred că WikiLeaks a comis infracţiuni grave prin începerea operaţiunii de difuzare a 250.000 de telegrame diplomatice americane. Frontiera între efectele pozitive şi cele negative ale metodei WikiLeaks este greu de stabilit, apreciază expertul Clay Shirky. “Este clar că cetăţenii unei democraţii funcţionale trebuie să fie în măsură să ştie ce face şi ce spune statul în numele lor. Iar WikiLeaks îndeplineşte acest rol. Însă, pe de altă parte, nu poate fi totul perfect transparent”, subliniază expertul. Andrew Rasiej, cofondatorul blogului politico-tehnologic techPresident.com, apreciază că WikiLeaks a adus Internetul într-o nouă eră. “Viitorul ar putea fi sumbru pentru WikiLeaks”, remarcă James Lewis, expert la Center for Strategic and International Studies. “Peste zece ani, nimeni nu va mai spune că WikiLeaks a fost un lucru bun. Membrii WikiLeaks probabil au avut intenţii bune, dar situaţia se va întoarce împotriva lor. Oamenii se vor întreba dacă aceste comportamente sunt responsabile”, a mai adăugat James Lewis.

Un site rival WikiLeaks urmează să fie lansat în această săptămână, au anunţat fondatorii, care îl acuză pe Julian Assange că a slăbit organizaţia sa, relatează CNN. Fondatorii Openleaks.org au anunţat că foşti membri WikiLeaks sunt nemulţumiţi de modul în care Assange îşi conduce asociaţia. Daniel Domscheit-Berg, unul dintre fondatorii noului site, a precizat că Wikileaks se concentrează prea mult pe o persoană şi o persoană este întotdeauna mult mai slabă decât o organizaţie. La fel ca WikiLeaks, care facilitează divulgarea de informaţii secrete sub acoperirea anonimatului, Openleaks afirmă că obiectivul său este să ajute oamenii să furnizeze materiale către presă şi către alte organizaţii, fără să îşi divulge identitatea. Un alt fost colaborator WikiLeaks a spus că l-a informat pe Assange de nemulţumirile sale, dar fondatorul WikiLeaks nu a vrut să asculte. Purtătorul de cuvânt al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a refuzat să discute diviziunile dintre Assange şi alţi membri ai organizaţiei. Dar în ceea ce priveşte lansarea site-ului rival, a spus: ”Cu cât mai multe, cu atât mai bine”.