Meir Dagan, de opt ani şef al Mossadului, este născut în fosta URSS şi considerat omul forte al aparatului de securitate israelian, avizul său fiind decisiv în majoritatea dosarelor de politică externă, în contextul scandalului internaţional provocat de asasinarea unui cadru Hamas. Numit în 2002 la conducerea serviciilor, de către fostul premier Ariel Sharon, el candidează la 65 de ani, fără niciun complex, pentru o altă prelungire a mandatului său, cu o durată deja ieşită din comun. Dagan datorează postul său faptului că a animat campania electorală care i-a permis lui Sharon să preia puterea în 2001. În continuare este ”de-al casei” la preşedinţia Consiliului din Ierusalim, unde în mod normal nu ar trebui să fie primit decât de două ori pe lună.Toate serviciile secrete israeliene sunt legate direct de biroul premierului, care trebuie să-şi dea aprobarea pentru misiunile speciale.

Dagan a devenit, de-a lungul anilor, ”omul de forţă al aparatului de securitate” şi avizul său este hotărâtor în majoritatea marilor dosare de politică externă. Fără să se teamă că îşi face duşmani, el a concediat mare parte din membrii Mossad, serviciu care îşi pansa rănile după atentatul ratat din 1997 asupra lui Khaled Mechaal, liderul politic în exil al Hamas. Fost comandant al unei brigăzi de blindate, Dagan preferă acţiunea, nu diplomaţia secretă, spre deosebire de predecesorul său, Ephraïm Halévy. ”Când o colină trebuie cucerită, ei bine, obiectivul trebuie atins”, a spus el, minimalizând riscurile sau eventualul preţ politic. Sub conducerea sa, Mossadul a fost împărţit în două departamente – ”Operaţiuni” şi ”Informaţii şi analiză” - conduse de comandanţi care nu-i răspund decât direct lui. Transformat în instrument extrem de performant, Mossadul a obţinut două credite uriaşe (aproape 400 de milioane de dolari pe an). El s-a dedicat luptei împotriva organizaţiilor considerate teroriste, ca Hezbollahul libanez, Hamasul şi Jihadul islamic.

Mossadul încearcă să compromită şi programul nuclear al Iranului, având în vedere că preşedinmtele iranian a promis de mai multe ori că va şterge de pe hartă statul israelian. Mai întâi văzut în Israel ca un succes, asasinatul din Dubai ar putea totuşi duce la o criză cu Londra şi Dublin, din cauza unor paşapoarte britanice şi irlandeze folosite de comando-ul respectiv. ”Acest rateu, dacă se va dovedi a fi fapta Israelului, demonstrează limitele Mossadului, care nu poate face faţă de unul singur ameninţării nucleare iraniene”, scrie ”Haaretz”. Însă acest lucru nu îl împiedică pe Dagan să se laude că a redat onoarea Mossadului. Serviciul său ar fi fost implicat mai ales în atentatul cu maşină-capcană din Damasc care s-a soldat cu moartea lui Imad Moughnyeh, şeful militar suprem al Hezbollah, precum şi în bombardamentul din septembrie 2007 asupra unei instalaţii nucleare secrete din Siria sau în raidul aerian din 2008 asupra unui convoi de camioane în apropiere de Port Sudan, care transporta arme iraniene destinate Hamasului. În ianuarie, Mossadul a fost adus în discuţie după atentatul din Teheran care s-a soldat cu moartea unui profesor iranian de fizică nucleară.