Comisarul european Leonard Orban a avertizat ieri că încă există posibilitatea de activare a clauzei pe Justiţie împotriva României, însă a menţionat că speră ca, în următoarele luni, să se înregistreze progrese importante care să elimine această posibilitate. El a menţionat că mesajul Comisiei Europene (CE) din raportul interimar vizează toate instituţiile României, nu doar Guvernul. Tot ieri, Orban a anunţat că nu este exclus ca autorităţile europene să declanşeze împotriva României procedura de deficit excesiv, la sfîrşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, în lipsa unor corecţii în politica bugetară. CE poate declanşa procedura de deficit excesiv dacă acesta se plasează peste pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). România a avut, anul trecut, un deficit de 2,4% din PIB potrivit metodologiei româneşti, sau de 2,7% raportat la metodologia europeană. Ţinta de deficit pentru acest an a fost stabilită de autorităţile de la Bucureşti la 2,7% din PIB. Programul de convergenţă elaborat de autorităţile de la Bucureşti prevede deficite macroeconomice înalte, în pofida ritmului ridicat de creştere economică, potrivit CE. Această situaţie crează riscul depăşirii pragului de 3% în cazul deficitului bugetar, prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Tratat este necesară pentru statele care vor să adopte moneda europeană sau care sînt deja în zona euro.

Comisarul european a mai anunţat că, în măsura în care legislaţia privind taxa auto va fi modificată şi va intra în vigoare, CE poate opri procedura de infrigement declanşată împotriva României, în caz contrar urmînd a se ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. Orban a afirmat că există o înţelegere între Bucureşti şi Bruxelles asupra unui text de modificare a legislaţiei româneşti. Oficialul european a precizat că a făcut într-o declaraţie mai veche pe această temă o referire la o hotărîre a Curţii Europene de Justiţie, potrivit căreia sumele încasate de stat din taxe incompatibile cu aquis-ul comunitar sînt returnate. El a precizat că în declaraţia sa nu a făcut referire la procentul din aceste taxe care va fi returnat şi a adăugat că, în cazul taxei deja încasate, procentul care va fi returnat urmează să fie stabilit de autorităţile de la Bucureşti, posibil în colaborare cu cele de la Bruxelles. La rîndul său, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a spus că instituţia pe care o conduce este cea care va reprezenta România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) în cazul în care se va ajunge la situaţia respectivă. El a menţionat însă că soluţia găsită de autorităţile române împreună cu cele de la Bruxelles în legătură cu taxa auto este de natură să garanteze că România nu va ajunge la CEJ.