În contextul dezvoltării societăţii informaţionale, semnătura electronică este aplicată din ce mai mult la nivelul administraţiilor publice, asigurînd gestionarea operativă a relaţiilor dintre administraţiile teritoriale şi centrale, administraţiile publice şi operatorii economici şi, nu în ultimul rînd, între administraţii şi cetăţeni. La nivelul anului 2009 este aşteptată o creştere a utilizării semnăturii electronice, pe de-o parte pe fondul necesităţii de eficientizare a activităţilor serviciilor publice, iar pe de altă parte, ca măsură drastică de reducere a costurilor în contextul crizei economice resimţite la nivel mondial. Semnătura electronică permite garantarea integrităţii documentului semnat şi identitatea semnatarului, indiferent dacă acesta este o instituţie publică, o persoană fizică sau juridică. Legea 455/2001 garantează valoarea legală a documentului căruia i s-a ataşat o semnătură electronică - orice document în format electronic are aceeaşi valoare legală ca şi un document tipărit pe hîrtie şi semnat olograf. Astfel, semnătura electronică facilitează cooperarea strînsă în cadrul administraţiei publice prin folosirea schimbului electronic de informaţii şi realizarea unei comunicări virtuale sigure în care identificarea şi autentificarea sînt garantate. Beneficiile aduse de utilizarea şi recunoaşterea semnăturii electronice sînt strîns legate de premisele unui aparat administrativ eficient. În primul rînd se fac reduceri importante de costuri şi timp. Prin introducerea semnăturii electronice se poate elimina în totalitate lucrul cu documente pe suport de hîrtie, acestea fiind emise, transmise şi stocate în format electronic, ajungîndu-se la o reducere de aproximativ 75% a costurilor şi de peste 50% a termenelor de răspuns la solicitări interne sau externe. În al doilea rînd, putem vorbi despre responsabilizarea autorităţilor contractante în raport cu documentele emise şi termenele de semnare. Marca temporală permite verificarea datei şi orei de semnare, garantînd astfel respectarea termenelor legale de răspuns şi eliminarea disensiunilor sau nemulţumirilor manifestate de deponenţi. Un alt beneficiu se referă la degrevarea funcţionarilor publici de manipularea şi gestionarea unui mare număr de documente pe hîrtie existînd astfel posibilitatea reconversiei acestora către activităţi în sprijinul contribuabilului şi programe de dezvoltare profesională. Începînd cu anul 2007, instituţiile publice folosesc şi promovează semnătura electronică pentru transmiterea documentelor. Cele mai active în acest moment sînt Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Privat şi Inspectoratele Teritoriale de Muncă.