BNR se află într-o mare dilemă - inflația accelerează spre 5%, dobânzile reale sunt negative, iar costurile creditării sunt pe plus și se bat cap în cap cu un leu puternic. Ce alegi, în consecință? Să ții dobânzile sub control și să lași leul mai liber. BNR a majorat miercuri la 2,25% dobânda-cheie, pentru a tempera trendul inflaționist. Pe de altă parte, analiștii economici avertizează că, dacă Robor la trei luni trece de 4% pe an, jumătate dintre companiile autohtone nu vor mai putea să-și acopere creditele la bănci cu profitul operațional. De debitorii persoane fizice ce să mai vorbim. Alte voci, mai pesimiste, spun că se întrevede o criză - investițiile au scăzut, prețurile și dobânzile sunt pe plus, iar statul se împrumută de bani deși creșterea economică e una record...

DECIZIE AȘTEPTATĂ Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an, începând cu 8 februarie. De asemenea, instituţia a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an. Decizia vine în contextul în care inflaţia în ianuarie ar putea fi de 4%, iar în primul semestru va ajunge la 5%, urmând a decelera până la 3,5% spre finalul anului, după cum estimează cei de la Coface. De asemenea, ei spun că dobânda-cheie va ajunge până la 3%, în acest an. „Probabil că inflația o să fie pe la 4% în ianuarie. În a doua jumătate a anului, diminuarea cererii din scumpirea banilor şi decelerarea creşterii salariilor şi pierderea efectului de bază ar trebui să tempereze ritmul de creştere, deci asta este o inflaţie sezonieră, cu mult efect de bază în spate“, spune oficialul Coface Iancu Guda. El mai notează că, din perspectiva inflației, se observă o creştere a preţurilor la produsele de bază - „Companiile deja stau la un nivel redus al profitabilităţii şi vor fi nevoite să transfere o parte din toate creşterile de costuri către preţ. Nu au destul timp pentru a se pregăti şi a inova, pentru a se restructura ca să menţină preţurile“.

SENSIBILI Totodată, Guda spune că economia românească este mai sensibilă la dobânzi mari decât la un leu mai slab, motiv pentru care BNR se află în mijlocul unei dileme - „Inflaţia deja accelerează spre 5% şi avem dobânzi reale negative. BNR nu poate să menţină dobânzile jos și, în același timp, să aibă un leu puternic. În ultima perioadă au fost destul de consistenţi în a pregăti pieţele pentru un leu mai slab şi cu o volatilitate mai mare; preferăm dobânzi ţinute sub control. La un ROBOR la 3 luni de peste 4%, jumătate dintre companiile din România nu ar mai fi capabile să-şi achite împrumuturile la bănci cu profitul operaţional“. El a precizat că 38% dintre împrumuturile contractate de mediul de afaceri şi persoanele fizice sunt denominate în valută. Alte voci sunt ceva mai pesimiste. Senatorul liberal Florin Cîțu notează că investițiile au fost tăiate, prețurile au crescut, dobânzile au fost majorate, la fel ca deficitele și datoria publică - „Într-o perioadă de creștere economică record, statul s-a împrumutat de două miliarde de euro din piețele externe. Avem primele semne ale unei crize economice“.