„La 24 ianuarie 2019, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Romane! În urmă cu exact 160 de ani, la 24 ianuarie 1859, se înfăptuia actul istoric al Unirii Principatelor Țara Româneasca și Moldova! Chiar dacă actul unirii celor două Principate românești s-a înfăptuit, la început, sub forma unei Uniuni Personale, prin alegerea ca domnitor în ambele țări a liderului unionist moldovean Alexandru Ioana Cuza - la 5 ianuarie 1859, în Moldova și, apoi, la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească - evenimentul a reprezentat punctul de plecare în procesul de constituire a statul național român, având ca reper incontestabil Marea Unire de la 1918, al cărei centenar l-am sărbătorit în urmă cu câteva săptămâni, la 1 decembrie 2018. Procesul de apropiere instituțională a celor doua Principate românești demarase încă din 1848, prin realizarea Uniunii Vamale între Țara Românească și Moldova, convenită de principii lor domnitori, Gheorghe Bibescu (în Țara Românească), respectiv Mihail Sturdza (în Moldova). Pe plan internațional, slăbirea semnificativă a Imperiului Otoman, ca urmare a înfrângerilor succesive suferite din partea Rusiei în Războiul Crimeii (1953-1856), la care s-au adăugat deciziile Convenției de la Paris, din mai - august 1858, privind realizarea unei uniuni, chiar dacă mai mult formală, între cele două Principate românești (sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”), au creat circumstanțe favorabile aspirațiilor lor de unire, care aveau să se materializeze, așa cum am menționat deja, in ianuarie 1859. În 1862, beneficiind de sprijinul unioniștilor, precum și a majorității cetățenilor celor două Principate, Alexandru Ioana Cuza, a reușit Unirea și pe dimensiunea politică, prin unificarea Parlamentelor și Guvernelor, denumirea noului stat fiind Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei și, fapt remarcabil, consacrarea sintagmei „românesc” în denumirea oficială a acestuia! Noul stat, având ca formă de guvernământ Principatul, capitala la București și Iași (iar, începând din 1962, la București), limba oficială limba română, moneda națională leul românesc, iar ca imn național (neoficial) „Hora Unirii”, cuprindea provinciile istorice Muntenia, Oltenia și o parte a Moldovei istorice, incluzând județele Cahul, Ismail și Bolgrad. Menționez, în același timp, că după debarcarea de la putere a lui Alexandru Ioan Cuza, în februarie 1866 si instalarea principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a intrat in vigoare prima Constituție, în iulie 1866, care consacra numele de România pentru noul stat unitar. Ulterior, la 1878, România a devenit independentă, ca rezultat direct al Războiului de Independență (1877-1878) și a fost proclamată Regat, în 1881.

Concluzionând, reliefez o dată în plus, relevanța excepțională a zilei de 24 ianuarie pentru țara noastră, Ziua Unirii Principatelor Române semnificând un moment de referință în direcția constituirii Statului Național Unitar Român! În acest context, merită subliniat faptul că, înfăptuirea Unirii Principatelor Române a permis Principelui ales Alexandru Ioan Cuza, în pofida perioadei relativ scurte în care s-a aflat la conducerea noului stat unitar, atât obținerea recunoașterii internaționale a Unirii Principatelor, cât și o serie de reforme cuprinzătoare pe plan intern, care și-au pus decisiv amprenta pe dezvoltarea României moderne: lansarea demersurilor privind adoptarea unei Constituții (chiar daca, nefinalizate), secularizarea averilor mânăstirești, reforma Justiției, reforma fiscală, reforma sistemului electoral, înfăptuirea reformei agrare și împroprietărirea țăranilor clăcași, reforma sistemului de învățământ, incluzând înființarea primelor două universități românești, la Iași (in 1860), respectiv București (in 1864). Să celebrăm cu mândrie Unirea Principatelor și să reflectăm la semnificația acestei zile în care trebuie să ne prețuim înaintașii care au luptat pentru idealul de a ne lăsa o Românie unită, modernă și puternică. La mulți ani România, la mulți ani dragi români!”